Educație

Moaştele din piciorul Sfintei Mese de la Chiţcani

Valentin Muscă
4 oct 2013 3302 vizualizări
Credincioşii care doresc să se apropie câteva momente de tainele Bisericii au duminică ocazia rarisimă să vadă, cu ocazia resfinţirii Bisericii “Sf. Ioan Botezătorul” de la Chiţcani, piciorul de lemn al Sfintei Mese în care se află moaştele sfinţilor.

Faţă de bisericile de piatră şi cărămidă, realizate în târgurile de altădată, în zona de munte exista tradiţia ca Sfânta Masă, adică masa din Altar, pe care preotul oficiază Sfânta Euharistie, să fie construită pe un trunchi de esenţă tare, de obicei de gorun. Se alegea un trunchi sănătos, cu rădăcini puternice, pentru că acestea constituiau “fundaţia” Sfintei Mese, întrucât gorunul era retezat, de regulă, la cel puţin 50 cm de sol şi servea ca bază pentru construcţia Sfintei Mese, la care se utilizau dulapi groşi din aceeaşi esenţă tare. Aceştia erau prinşi cu cuie de lemn de tulpina gorunului. Pentru ca opera meşterilor lemnari să poată servi la oficierea jertfei euharistice, episcopul locului trebuia să fixeze în piciorul Sfintei Mese moaştele sfinţilor, făcând găuri cu sfrederul. Pregătirile pentru resfinţirea lăcaşului de la Chiţcani au revelat celor prezenţi măiestria meşterilor populari şi evlavia credicioşilor care au săpat cu multă pioşenie îm piciorul Mesei şi au introdus fragmente ceruite din moaştele sfinţilor, pe care le-au acoperit cu dopuri de lemn. Duminică putem lăsa dionisiacile spectacole focşănene şi să mergem la Chiţcani pentru a ne întâlni cu moaştele sfinţilor şi a uita pentru câteva ceasuri de mugetul păgân al zeului Bachus. Deşi ne dăm creştini când e vorba de clamarea unei identităţi religioase, în realitate risipim sute de mii de euro pentru a pune în scenă un spectacol alegoric cu un zeu păgân, dar nu suntem în stare să păstrăm pentru generaţiile viitoare aceste biserici de lemn, în care fiecare scândură şi nod din lemn are povestea sa. (Valentin MUSCĂ)


Piciorul Sfintei Mese în care sunt fixate moaştele acoperite cu dopuri de lemn


Fragmente de moaşte prinse în ceară, descoperite în piciorul Sfintei Mese



 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 5

Adaugă comentariu
Angel, acum 3848 zile, 10 ore, 57 minute, 14 secunde
Celor mai puțin credincioși nu le-ar fi stricat mai multe detalii despre masa respectivă. N-ar fi fost rău să se prcizeze unde mai exact este Chițcaniul, în ce perioadă a fost realizată masa citeste integral
Un Student, acum 3849 zile, 5 ore, 48 minute, 6 secunde
Dumitru Staniloae, Dumitru Popescu, Petre Vintilescu, Ene Braniste, Constantin Galeriu, Theodor Bodogae, Mircea Pacuraru, Nicolae Serbanescu, IPS Bartolomeu, Justinian Marina, Iustin Moisescu, Mircea citeste integral
vrancean, acum 3849 zile, 12 ore, 55 minute, 46 secunde
off
, acum 3849 zile, 5 ore, 58 minute, 41 secunde
o adevarata somitate culturala,un izvor de intelepciune,un noian de blandete,un munte de dragoste si iertare,o valoare fundamentala culturala
Valeriu, acum 3849 zile, 13 ore, 20 minute, 6 secunde
Mult iubite, stimate conducator, epoca de aur a bisericii buzoiene si vrancene, neinfricatule, carmaciule, farul calauzitor, osanale, blablabla si roade culese din munca altuia.
neinsemnatul muritor, acum 3849 zile, 7 ore, 52 minute, 15 secunde
Toata lumea din Vrancea tine foarte mult la IPS Ciprian pentru ca este o somitate in teologie ortodoxa si totusi atat de modest si placut in relatia cu credinciosii sai. Maica Domnului il va avea citeste integral
preot vrancean, acum 3849 zile, 14 ore, 21 minute
un adevarat sacerdot fara sutana,un sincer luptator si aparator al adevaratelor valori,vrancea are nevoie de tine,tine-o tot asa ; sa traiasca si ips ciprian,,,cu astfel de titani sacri musca si ips citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.