Biserica din Chiţcani va fi resfinţită duminică
Considerată în memoria locului ca fiind construită pe ruinele unui lăcaş din epoca Sfântului Stefan cel Mare, biserica de lemn de la Chiţcani este o mostră de arhitectură populară românească din secolul XVII. Ridicată pe un soclu de piatră de râu, cu pereţii din bârne groase de stejar, construcţia respectă canoanele clasice ale bisericilor de lemn din fostul judeţ Putna, cu pridvorul adosat mai târziu, realizat în acelaşi stil clasic, în care se remarcă stâlpii sculptaţi ca nişte mesaje incifrate transmie de generaţiile din veacurile trecute, peste timp. Prinsă în mod miraculos în Programul Naţional de Restaurare, biserica a fost restaurată fidel şi arată astăzi ca o bijuterie arhitectonică, în care restauratorii au avut înţelepciunea să păstreze şi să recondiţioneze elementele originale, care-i conferă autenticitate şi bun gust. Faţă de kitscurile de arhitectură religioasă realizate în Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei după 1989, minunăţia arhitectonică de la Chiţcani poate servi de model subinginerilor din serviciul Arhiepicopiei, care au distrus în mod inconştient zeci de lăcaşuri de cult din Vrancea şi Buzău. Din fericire, fiind monument istoric, lăcaşul de la Chiţcani a fost ferit de ochiul neprofesionist al funcţionarilor buzoieni şi credincioşiii se pot bucura de frumuseţea plămădită cu migală şi chin de meşterii populari acum 3-4 secole. Prin formele sale proporţionate, bine înscrise în tiparul clasic al primelor lăcaşuri de cult creştin în formă de navă, cu un pridvor în care artiştii locului s-au întrecut pe ei înşişi, biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Chiţcani este o catedrală de lemn în miniatură, care ne invită să-i păşim pragul şi să-i descoperim misterele. Cei care doresc să sesizeze sufletul frumos şi simplu al românului pot participa duminică la serviciul religios de la Chiţcani şi vor descoperi câtă muncă şi dragoste puneau oamenii de altădată când era vorba despre realizarea unui lăcaş de cult! (Valentin MUSCĂ)