L. I. Stoiciu, Cantonul 248
A apărut antologia mult asteptată a poetului anticomunist Liviu Ioan Stoiciu (LIV). Cu titlu mai mult decit provocator - "Cantonul 248", volumul este scos de Editura Vinea, in colectia "Scriitori romani contemporani - Editii definitive". Antologia cuprinde versuri din cele zece volume ale poetului, selectate de autor si prozatoarea Doina Popa. Pentru cei care nu stiu, Cantonul 248
este halta CFR Adjudu Vechi, de lingă Adjud, locul unde si-a petrecut copilăria LIV. Veritabil volum de colectie, "Cantonul 248" prezintă o panoplie a operei sale, de la versuri din "Caietul debutantilor" (Ed. Albatros, 1978, 1979) pină la creatii din cel mai recent volum, "La plecare" (Ed. Vinea, 2003). Cu o biografie care poate oricind deveni subiect de cinema, de la inrolarea voluntară după ce trupele sovietice au ocupat Cehoslovacia in 1968, trecind prin aventurile ziaristice si lumea sumbră a minelor, pină la perioada postcomunistă cind poetul a cunoscut si gloria si decadenta, LIV este unul din cei mai interesanti autori contemporani. Putin cunoscut in Vrancea anului 2006, aproape absent la manifestările culturale băstinase, LIV merită mai mult decit statutul unui poet prezent doar in dictionare si enciclopedii.
Dacă la festivalurile din această toamnă s-au cheltuit sute de milioane pentru plata a tot felul de nulităti muzicale, ar fi decent ca aceiasi organizatori să pregătească pentru Salonul Literar Dragosloveni o editie pe măsura traditiei de dinainte de 1989, cind Salonul literelor vrancene era o adevărată sărbătoare literară. Autorul pregăteste un volum de convorbiri cu publicistul Alexandru Desliu, care va apărea in curind la Ed. Pallas. Deja, fragmente din convorbirile "incomode" publicate in "ProSaeculum" au stirnit vilvă n urbe, mai ales datorită intransigentei si stilului moralizator al poetului. Asta nu face decit să-l singularizeze si să-l plaseze printre autorii care au rămas mereu departe de lumea găstilor bahiote, care nu asteaptă decit festivalurile toameni pentru a compune. Volumul este insotit de o prefată semnată de Mircea A. Diaconu si o postaftă realizată de Mihail Vokulovski.
