Educație

Inedit! Cărămizile scrijelite ale uniriştilor - De la “obrăznicie” la tradiţie

Ziarul de Vrancea
2 aug 2013 5401 vizualizări
Liceul Unirea din Focşani are sute şi sute de cărămizi scrijelite de liceeni de-a lungul a peste un secol u implicit Noană, directorul liceului, şi-a trecut numele pe o cărămidă situată langă cea scrijelită de fata sa, Andra u unirştii au un proiect de conservare digitală a acestor cărămizi, mai ales că şcoala lor a intrat în reabilitare

Sute de unirişti, poate chiar peste o mie de elevi chiar şi profesori care au trecut prin Colegiul Naţional “Unirea” de-a lungul a peste un secol au cate o cărămidă a lor pe faţadele liceului. Cei mai mulţi şi-au scris numele, clasa şi data absolvirii în vreme ce alţii au lăsat mici poezii, desene sau simboluri. Un fost inspector de acum jumătate de veac a lăsat posterităţii o cărămidă în care a scrijelit data în care a fost… concediat. Cele mai vechi inscripţii datează tocmai de la 1901-1902 în condiţiile în care liceul a fost inaugurat în 1900. Asta înseamnă că uniriştii nu au pierdut timpul şi şi-au lăsat amprenta pe cate o cărămidă aproape imediat ce edificiul a fost dat în folosinţă. De asemenea, scrierea/scrijilirea cărămizilor roşiatice a început din spatele liceului şi, pe măsură ce timpul a trecut, nenumărate promoţii trecand prin liceu, pereţii din spate au devenit neîncăpători aşa că absolvenţii s-au apropiat încet încet chiar de faţadă.

Dispar inscripţiile scrise cu creionul chimic

Acum, cu ocazia lucrărilor de renovare generală care au loc la liceu, mărturiile capsulei timpului sunt ameninţate să dispară, cel puţin cele scrise cu creionul chimic acum 100 de ani, adică tocmai cele mai vechi. “În mod sigur cărămizile vor face parte din istoria liceului pentru ca ne-am luat măsuri de precauţie şi le avem deja în format digital. Eu am provocat catedra de informatică să facă un program prin care fiecare să ajungă la cărămida lui pornind de la peretele pe care aceasta se află. Peretele este, la randul său, împărţit în regiuni. Nu ştiu în ce masură creioanele chimice care au rezistat 100 de ani vor rezista şi la jetul de apă care va curăţa cărămizile. Rămane să vedem ce se va întampla cu aceste însemnări”, ne-a spus Cornel Noană, directorul liceului. Echipele de muncitori care readuc liceul la prestanţa de acum 100 de ani încă nu au ajuns cu lucrările la parter, tocmai de aceea încă nu se ştie exact dacă inscripţiile vor dispărea sau vor rezista şi acestui test. “Vopseaua folosită acoperă suprafaţa la nivel de microni, deci nu vor avea de suferit cele care sunt scrijelite, dar cel mai probabil inscripţiile de pe cărămizile care sunt scrise cu creionul vor dispărea”, ne-a spus unul dintre muncitori.

Odinioară doar cei obraznici crestau cărămizile

Duse-s vremurile în care doar cei obranzici zgariau cu cheia sau cu alte obiecte ascuţite cărămizile. În prezent sunt nenumărate cărămizi “amprentate” de absolvenţi care au devenit chiar profesori universitari. Iar dacă vă spunem că implicit Noană are o cărămidă langă cărămida scrijelită de fata sa, Andra, înseamnă că putem vorbi deja de o tradiţie. “Am găsit însemnări foarte vechi care datează chiar din 1902, adică aproape imediat ce s-a dat în folosinţă liceul. Am descoperit cărămizile unor foşti elevi care s-au remarcat în domeniile lor de activitate. Unul dintre cei care îmi vin în minte este profesorul universitar doctor Hanţă care a fost decanul facultăţii de litere la Universitatea din Bucureşti. Eu însumi găsisem o cărămidă liberă langă cea a fică-mii şi mi-am zis să nu se ocupe aşa că mi-am scrijelit şi eu numele”, ne-a mai spus Noană.

În căutarea cărămizii

Deseori, la reuniunile de clasă care se fac anual elevii de acum cateva decenii se duc să îşi caute cărămida şi o dată cu ea amitirile legate de ceea ce este probabil cea mai frumoasă perioadă din viaţa unui om – anii de liceu. Directorul ne-a povestit că la una dintre aceste revederi un grup de bărbaţi s-au dus să îşi caute cărămida, iar doamnele au rămas în liceu. “Am întrebat o doamnă de o varstă venerabilă de ce nu se duce şi ea cu colegele sale la care mi-a spus: «pe vremea mea doar cei obraznici îşi scriau numele pe cărămizi». Între timp au început liceenii să se obrăznicească de au ajuns pană pe faţada principală”, a conchis Noană. Printre sute şi sute de cărămizi însemnate mai sunt şi cateva zeci pe care pentru a le putea citi trebuie să stai cu capul în jos. Motivul? Cand s-a ajuns la o inevitabilă lipsă de spaţiu liceenii şi-au scris numele din clasă stand aplecaţi pe pervaz.

Noi vă promovăm cărămida

Toate aceste cărămizi dau o notă de personalitate liceului, nu că Unirea ar duce lipsă de aşa ceva, dar cu atat mai mult o asemenea … istorie în date unică în judeţ. Totodată imaginaţi-vă cată emoţie produce în inima unui unirist revederea unei cărămizi pe care a “ştampilat-o” în urmă cu cateva decenii. Noi am selectat cateva cărămizi care ne-au sărit în ochi, însă cu siguranţă Unirea are mult mai multe cărămizi cu inscripţii amuzante, interesante, scrijelite frumos. Aşadar, dacă aveţi o cărămidă care ar merita văzută şi de alţii faceţi-i o poză şi trimiteţi-o pe contul de Facebook al Ziarului de Vrancea. (Sorin TUDOSE, Mihaele VLĂDESCU)


“Dincă Mădălin XII D – 2001-2009” – uniristul Mădălin s-a chinuit ceva la această însemnare, dar cărămida sa este printre cele mai reuşite

Cornel Noană, directorul liceului şi-a inscripţionat o cărămidă chiar langă cărămida fetei sale, Andra.


“Noană C. Andra Struz 98-06” stă scris pe faţa principală a liceului, chiar la intrare.

 

 

“Nu-i frumos să laşi «amintiri» chiar dacă sunt plăcute. Rişti să iei 4 ani. Totuşi eu las o amintire frumoasă, nu plăcută...”, a scris absolventul Terpovici Mi. pe una dintre cărămizi în 1962. Ce-i drept, a fost cam profound pentru noi :D

Un desen care poate înfăţişa chipul unui unirist talentat în ale artelor plastice

 

 

Ştefănescu Ovidiu, fost inspector în 1954-1955, concediat un an mai tarziu sau cum poţi face haz de necaz

Cărămida cu chenar a lui Stoenescu Cicerone datează din 13 mai 1969



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.