“Fericiţi cei prigoniţi” - Patimile elitei romaneşti din închisorile comuniste
“Fericiţi cei prigoniţi – martiri ai temniţelor comuniste” este numele unui album care aduce la cunoştinţa cititorilor cea mai întunecată perioadă a Romaniei, perioadă cuprinsă între finele anilor 1940 şi 1964. Editorii albumului încep prin a prezenta cum s-a instalat ciuma roşie în Rusia lui 1917 şi cum întreaga familie a Ţarului Nikolai al II-lea a fost asasinată de bolşevici, pentru ca ulterior să prezinte tragedia romanilor închişi în temniţele de la Aiud, Jilava, Gherla, Targu Ocna şi Piteşti. “De la Nero la Stalin, prigoana anticreştină a făcut milioane de mucenici în toate laturile pămantului. «Superioritatea» comunismului a constat însă în aceea că n-a urmărit numai să ucidă pe creştini (căci uciderea eliberează de tortură şi face martiri), cat să ucidă însăşi credinţa din mintea şi inimile lor, pentru a pune în loc, prin teroare, uraciunea pustiirii materialiste. Planul s-a aplicat sistematic şi pe termen lung, la nivel de individ şi de popoare. Cand în Rusia, revoluţia bolşevică era în plin avant, în Romania s-a ridicat o generaţie care a înţeles, cu un ceas mai devreme decat toţi, că sub masca egalitarismului şi a progresului, bolşevizarea era de fapt satanizare şi a hotărat să-şi pună viaţa pentru apărarea credinţei şi sufletului romanesc. Aceasta avea să fie generaţia martirizată de comunişti după înstăpanirea lor deplină în Romania”, scriu editorii în deschiderea lucrării. Albumul, realizat în condiţii grafice ireproşabile, reuşeşte să revolte din cel puţin două considerente. Multă lume ştie că nume mari ale culturii romaneşti şi ale Bisericii au făcut închisoare politică, dar prezenţa lor în aceeaşi carte arată cat de mare a fost tragedia neamului romanesc, a cărui elită pierea în temniţele comuniste. Poetul Vasile Voiculescu, părintele Dumitru Stăniloaie, filosoful Mircea Vulcănescu, Petre Ţuţea, prinţul Alecu Ghica, fizicianul George Manu, poetul Radu Gyr, teologul şi filosoful Nichifor Crainic, părintel Iustin Parvu (trecut recent la cele veşnice), filosoful Constantin Noica, monahul Nicolae Steinhardt, părintele Gheorghe Calciu, părintele Arsenie Boca sunt doar caţiva dintre cei mai cunoscuţi martiri ai temniţelor în care ne-a fost distrusă elita. Al doilea motiv de revoltă? Torturile la care erau supuşi deţinuţii sunt de o bestialitate draconică.
Preotul vrancean Ştefan Marcu moare în condiţii suspecte în 1989
Pagina dedicată părintelui vrancean Ştefan Marcu. “Te învăţ eu trăire creştină. Martir te fac!”, i-a spus un deţinut părintelui pentru simplu motiv că se ruga
Bestiile de torţionari îi băteau pe bieţii oameni pană cand aceştia cădeau inconştienţi pe podea şi dacă nu se săturau de cărat pumni şi picioare îi stropeau cu apă pe faţă pentru a-i trezi pentru o nouă serie de lovituri. Dacă aveţi nervii tari veţi descoperi cum securiştii găseau noi şi noi modalităţi de tortură pentru a îi determina pe deţinuţi să renunţe la credinţa în Hristos, deşi scopul suprem al acestor canalii nu era altul decat suprimarea fizică. Bate rupte de capetele deţinuţilor, cuie bătute în diferite zone ale corpului uman, tăierea testicolelor, introducerea unor suliţe în anus, închiderea martirilor în temniţe pline de şobolani, smulgerea pe viu a unghiilor de la maini şi la picioare cu cleştele, scoaterea ochilor, obligarea întemniţaţilor de a dormi în urină şi fecale. Cam acesta era tabloul (nici pe departe complet n.r.) din temniţele comuniste. “Nu pot să povestesc tot ce-am suferit, pentru că nu pot să ofensez poporul roman spunandu-i că în mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozităţi”, spunea filosoful Petre Ţuţea, care a făcut 13 ani de închisoare. Editorii albumului au dedicat două pagini şi părintelui Ştefan Marcu, născut în localitatea vranceană Poiana şi decedat în 1989 în condiţii suspecte. “Şef legionar al judeţului Putna şi fin de cununie al lui Corneliu Codreanu, Preotul Ştefan Marcu a fost una dintre cele mai luminoase figuri ale Bisericii prigonite. Cunoscut şi iubit în tot ţinutul Vrancei părintele Marcu a menţinut vie flacăra credinţei şi a dragostei de neam printre romani, aplecandu-se cu durere şi milă la toate nevoile oamenilor. În 1940 a înfiinţat chiar o cantină pentru evreiii săraci, gest pentru care comunitatea evreiască i-a rămas recunoscătoare multă vreme. «Răsplata» acestor osteneli a fost un martiriu de zeci de ani de temniţe şi la Canal, unde statutul de «popă bandit» i-a înmulţit umilinţele şi chinul. Eliberat în 1964, a murit cu puţin timp înainte de evenimentele din ’89, într-un «accident» ce poate fi suspecat de conotaţii politice”, se arată într-o succintă descriere a părintelui. 
Elisabeta Rizea reprezintă un cumul de virtuţi cum rar sunt întalnite într-un singur om
Autorul celebrului Jurnal al Fericirii a fost şi el închis ani la rand şi torţionat de bestiile roşii
Pe cand studierea Holocaustului romanesc?
Numărul celor ucişi de aceşti demoni cu chip de oameni variază de la o sursă la alta, dar cert este că în închisorile de la Piteşti, Gherla, Jilava pentru a le enumera doar pe cateva dintre ele, în anii 1950 şi 1960 au murit ingineri, avocaţi, medici, preoţi, oameni de cultură, nenumăraţi studenţi - o mare parte din elita ţării. Cine crede că aceste practici ce întrec cu mult filmele de groază americane s-au terminat odată cu amnistia generală din 1964 se înşeală amarnic. Mărturie stau însuşi oamenii care un deceniu mai tarziu şi chiar şi în anii ’80 ajungeau la puşcărie şi îndurau tratamente inumane pentru acelaşi lucru ca şi martirii deceniului 5 al secolului trecut. Adică pentru nimic! Odată cu schimbarea regimului în 1989 criminalii din temniţe nu au păţit absolut nimic, ba chiar unii dintre ei au rămas în funcţii publice şi le radeau în nas celor care nu au murit sub tortura lor. Acesta-i statul de drept roman. În mod evident, se impunea studiul tragediei romaneşti din timpul comunismului la orele de istorie, dar cu atat mai mult cu cat criminalii, bestiile, torţionarii au rămas nepedepsiţi. Considerăm că înainte de a învăţa despre Holocaustul evreilor în Romania este important pentru sănătatea morală a naţiunii noastre să ştim ce au pătimit romanii în ultima jumătate de veac. Căutaţi albumul “Fericiţi cei prigoniţi” în magazinele virtuale de pe internet căci merită fiecare leu din cei 56. (S. TUDOSE)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Foto | Cum și de ce a fost recent simulat un proces civil de către elevi ai Colegiul Național „Al.I.Cuza” la Palatul de Justiție din Focșani
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
Gabriel Chelaru, acum 3916 zile, 7 ore, 7 minute, 55 secunde
ioan, acum 3916 zile, 19 ore, 12 minute, 44 secunde 
