Gradaţia de merit obţinută de liderul SLI, contestată de o colegă învăţătoare
Gradaţia de merit obţinută de liderul Sinsicatului Liber din Învăţămant, filiala Vrancea, învăţătorul Emil Tudor, a fost contestată la Ministerul Educaţiei Naţionale de o învăţătoare de la Şcoala “Ion Bazgan” Focşani. Deasupra numelui învăţătoarei Teodora Huzu a fost trasă linia ce selecta cadrele didactice de anul acesta care vor intra în posesia premiului financiar de 25% din salariul de bază drept gradaţie de merit. Cadru didactic cu vechime, avand un renume şi cu performanţe şcolare, Teodora Huzu a contestat iniţial la IŞJ modul în care a fost calculate punctajul propriu, însă rezolvarea contestaţiei nu i-a fost favorabilă. Iniţial, aceasta a obţinut 80,75 puncte, iar după reevaluarea dosarului punctajul a crescut la 81,25 puncte, insuficiente însă pentru a prinde gradaţie. Nemulţumită că de acest premiu a beneficiat un cadru didactic care nu mai predă de 6 ani, învăţătorul Emil Tudor, învăţătoarea a contestat punctajul acestuia la MEN.
Foto:Profesorul Tiberiu Dima, spune că Teodora Huzu este un cadru foarte apreciat de colegi şi mai ales de părinţi, cu performanţe şcolare remarcabile
Despre Teodora Huzu, directorul Şcolii “Ion Basgan”, profesorul Tiberiu Dima, spune că este un cadru foarte apreciat de colegi şi mai ales de părinţi, cu performanţe şcolare remarcabile. Aceasta mai are doar caţiva ani pană la împlinirea varstei de pensionare şi ar fi meritat gradaţie de merit pentru activitatea de la catedră. Învăţătoarea nu a dorit să comenteze pe marginea acestui subiect, rezumandu-se doar la a ne confirma faptul că a trimis contestatia la MEN.
Emil Tudor :«Metodologia îmi permite»
Liderul SLI, Emil Tudor, recunoaşte că ultimul an şcolar în care a predat a fost 2006-2007, dar precizează că este pentru prima dată în activitatea sa de dascăl în care şi-a depus dosarul pentru obţinerea gradaţiei întrucat metodologia i-a permis. “Legea spune clar că în condiţiile în care o persoană desfăşoară activitate sindicală, avand degrevare totală de norma didactică, beneficiază de toate drepturile. Este pentru prima dată cand mi-am depus dosarul pentru obţinerea gradaţiei, iar aceasta s-a făcut pe baza calificativelor obţinute în ultimii 4 ani de activitate la catedră, aspect permis de metodologie. Este, de fapt, recunoaşterea unui drept”, ne-a declarat liderul SLI, învăţătorul Emil Tudor. Acesta a mai precizat că nici soţia sa, profesorul pentru învăţămant primar Valentina Tudor de la Şcoala Livezile, nu şi-a depus niciodată dosarul pentru gradaţia de merit. Emil Tudor a obţinut gradaţie de merit în acest an de pe penultima poziţie, acumuland 82,75 puncte. Tudor Emil beneficiază de degravare totală de normă, ca urmare a unui ordin ministerial, dar încasează salariul întreg de la şcoala unde este titular. Acesta mai încasează şi o indemnizaţie lunară de 1.500 lei de la sindicat, ca urmare a activităţii pe care o desfăşoară pe această linie.
Contestaţia învăţătoarei ar putea ajunge la IŞJ
Reprezentanţii IŞJ spun că metodologia actuală de acordare a gradaţiilor de merit nu prevede posibilitatea contestării punctajului unui contracandidat. “Nu se poate aşa ceva pentru că nu permite metodologia”, spune inspectorul pentru management educaţional, Radu Emil. “Constestaţie pentru recalcularea propriului punctaj am auzit, dar de contestaţie pentru recalcularea punctajului unui contracandidat nu am auzit. Metodologia nu prevede aşa ceva”, ne-a spus şi inspectorul adjunct al IŞJ, Luminiţa Balaban. Contestaţia învăţătoarei Teodora Huzu a ajuns la MEN, fiind foarte posibil ca aceasta să fie direcţionată către IŞJ Vrancea spre soluţionare, avand în vedere practica ministerială din ultimii ani. Reprezentanţii instituţiei vrancene spun însă că numai în contencios administrativ învăţătoarea ar putea avea caştig de cauză. Acesta nu ar fi primul proces al unui cadru didactic cu IŞJ pentru modul în care au fost acordate gradaţiile de merit. Doi profesori de la Colegiul Naţional “Unirea” Focşani au depus acţiune în contencios administrativ: profesorii de educaţie fizică Maria Rusan şi Viorel Paizan. Aceştia au acuzat comisia judeţeană de favoritism şi speră că o instanţă neutră şi obiectivă să scoată adevărul la iveală cu privire la cine merită premiul de 25% din leafă pentru următorii 5 ani.
Cum se acordă punctele pentru gradaţia de merit
Fişa de evaluare a activităţii pentru gradaţia de merit însumează 100 de puncte, iar 80 dintre acestea sunt acordate pentru activitatea didactică. Alte 10 puncte se acordă pentru “inovare didactică managerială”, 5 puncte pentru proiecte şi fonduri structurale europene, iar alte 5 puncte pentru creşterea prestigiului şcolii. Activitatea sindicală este punctată la capitolul “inovare didactică managerială” cu un punct, deşi presiunile din partea sindicatelor au fost pentru acordarea a 3 puncte sindicaliştilor. Anul acesta, IŞJ a aprobat acordarea a 166 gradaţii de merit, printre beneficiari aflandu-se mai mulţi directori şi inspectori şcolari, dar şi inspectorul adjunct Luminiţa Balaban. Evaluarea dosarelor a fost una superficială, după cum au recunoscut chiar sindicatele, care au dat vina pe dosarele stufoase, de sute de pagini, şi pe timpul extrem de scurt avut la dispoziţie. Chiar liderul SLI le-a cerut, la vremea respectivă, reprezentanţilor săi în cadrul comisiei judeţene de evaluare a dosarelor să verifice numai opisul, dacă documentele poartă ştampila “conform cu originalul”, dacă au avizul consiliului profesoral al şcolii, precum şi fişa de autoevaluare. Bătălia pentru acest premiu financiar este mare, avand în vedere salariile mici ale dascălilor, dar şi decizia MEN de a renunţa la acordarea mai multor premii financiare dascălilor. Gradaţia de merit reprezintă 25% din salariul de bază şi se acordă pe o perioadă de 5 ani. (M. VLĂDESCU)