Educație

Patriarhi ai şcolii romaneşti, Iulian şi Florica Albu

Ziarul de Vrancea
21 iul 2013 1760 vizualizări
Sovejenii şi-au sărbătorit familia de dascăli care de aproape 70 de ani nu obosesc să se afle în prim-planul vieţii culturale

Sâmbătă, la Soveja, întreaga comunitate a fost în zi de sărbătoare. Pe lângă prăznuirea  Sfântului Ilie, sovejenii şi-au sărbătorit familia de dascăli care de aproape 70 de ani nu obosesc să se afle în prim-planul vieţii culturale, sociale şi educative a acestei aşezări emblematice pentru ţara Mioriţei: IULIAN (90 de ani) şi FLORICA ALBU (86 de ani), la aniversarea vârstei patriarhale a celor doi dascăli de inimă şi suflet românesc.
Nume predestinate: Iulian Albu (Iulius, Calendar Iulian, Alba-Iulia, nobleţe antică), a slujit istoria şi geografia, a slujit întreaga comunitate. Cuvântul său, vocaţia oratorică şi memoria prodigioasă sunt calităţi prin care atrage şi convinge pe oricine: elevi şi adulţi.
Florica Albu (Floare, Floarea, Floricica) a slujit limba şi literatura română, o adevărată vestală a poeziei populare şi culte. Doamna Florica Albu ne-a lăsat lucrarea ,,Folclor de la Soveja”, salvând de la uitare câteva perle ale ,,sufletului” românesc, ale sufletului sovejan.
Ambii s-au unit în munca de cultivare a neamului de pe acest meleag şi au dat urmaşilor ,,Monografia Comunei Soveja”, în două ediţii.
Oameni ai cetăţii şi dascăli, oameni atinşi de un ardent patriotism, români în primul rând, soţii Iulian şi Florica Albu ,,prin talentul lor, îi scot pe elevi din timpul real, fizic, făcându-i să uite de recreaţia ce va să vină şi de zbenguiala din curtea şcolii. Lecţiile Doamnei şi ale Domnului Albu generau această stare de magie.” (Gheorghiţă Geană)    
Prin munca lor fără de zăbavă, soţii Albu s-au aşezat la temelia afectivă şi culturală a Sovejei, integrându-se în cursul firesc al curgerii comunităţii în care distingem următoarele vaduri de împliniri, de bucurii şi de amărăciune: Mioriţa, Mănăstirea Matei Basarab, Simion Mehedinţi, Războiul pentru Întregirea Neamului, Staţiunea, Colectivizarea şi, în sfârşit, tranziţia perpetuă din zilele noastre.
Peste toate acestea şi-a întins aripa cuvântul cald, iscoditor, îndemnul la muncă şi dragoste de acest loc legendar, de la catedra la care au slujit profesorii Albu, fie când au fost în funcţie, fie după ce-au ieşit la pensie. De fapt, eu cred că ei nici nu au ieşit vreodată, la pensie!
Domniile Lor n-au depus armele niciodată şi nici nu sunt semne că le vor depune în viitor.
De-a lungul timpului numele lor au intrat în legendă şi nu-i chip ca orice călător care vine în Imperiul Mioriţei şi al lui Simion Mehedinţi să nu fie întâmpinat de Domnul sau de Doamna Albu, gata să dea o informaţie sau un cuvânt cald despre acest meleag şi nu-i chip ca orice călător să nu fi auzit de ei.
Aşa cum semnala profesorul universitar Gheorghiţă Geană, în Laudatio-ul făcut celor doi dascăli ai săi şi ai tuturor sovejenilor veniţi să-i celebreze la patriarhala vârstă, în Soveja sunt cel puţin patru monumente de importanţă naţională: Mioriţa, balada păstorală aflată aici în 1846 de Alecu Russo şi dată la lumină de Vasile Alecsandri; Mănăstirea lui Matei Basarab, simbol,al păcii, al împăcării dintre fraţi” - Matei Basarab şi Vasile Lupu; Simion Mehedinţi - creatorul geografiei române moderne şi al etnologiei; Mausoleul Eroilor Neamului - dovadă pipăită a sacrificiului de sânge al românilor pentru apărarea fiinţei naţionale.
Eu cred cu tărie că vestitul ,,Monument al Mioriţei”, imaginat şi promovat, cu orice ocazie, de Domnul Iulian Albu, se va înfăptui cât mai curând prin efortul comunităţii sovejene, pentru că de la ,,instituţiile abilitate” nu prea avem ce aştepta.
Demult în limba română era o vorbă. Când se înfia un copil, se spunea că ,,l-a luat de suflet”.
Despre dascăli putem spune că au două feluri de copii: copiii lor şi copiii de suflet - elevii lor. Din această perspectivă, soţii Albu sunt, cu adevărat, nişte oameni realizaţi: au un copil al lor - profesor universitar -, iar copii de suflet, au toată Soveja: gospodari, muncitori, profesori, economişti, ingineri, medici, profesori universitari, oameni de ştiinţă şi oameni de cultură.
Am simţit acest adevăr din numărul şi calitatea participanţilor la acest eveniment major al comunităţii, am simţit acest lucru din solidaritatea care s-a degajat din cuvântul participanţilor, din cuvântul învăţăceilor la adresa magiştrilor, dar şi din îndemnul pe care l-a rostit sărbătoritul ca răspuns: Aveţi sarcina să vegheaţi la renaşterea Sovejei!
Acest eveniment de ,,inimă şi suflet” mi-a relevat un lucru fundamental: şcoala este coloana fără sfârşit a unei naţiuni. Dascălii sunt primii chemaţi să trudească la împlinirea acestui deziderat. Acest ideal se înfăptuieşte prin cultivarea solidarităţii dintre generaţiile de dascăli, a solidarităţii dintre dascăli, elevi, părinţi şi comunitatea locală.
Soţii Iulian şi Florica Albu au realizat acest lucru în mod firesc şi natural. Au chemat alături familia Constantin şi Florica Macarie, care au dus mai departe ,,făclia culturii”. Aceştia la rândul lor au cultivat şi au încurajat generaţia de astăzi care acum este cea care urcă ,,muntele educaţiei” întru ,,inimă şi suflet”.
De asemenea, sentimentul solidarităţii şi al recunoştinţei, floare nu chiar atât de rară, dacă oamenii o acordă celor care o merită cu adevărat, se manifestă la Soveja şi prin modul în care comunitatea locală, primarul comunei, jurist Costică Ciolan -, a răspuns chemării învăţăceilor, acordând Titlul de ,,Cetăţean de Onoare” al Sovejei, soţilor Iulian şi Florica Albu.
Am fost impresionat să văd că întreaga asistenţă, oameni de toate vârstele - ,,de la copii cu ţâţa-n gură, la bărbaţi cu barba sură” -, depun cu emoţia unor copii, omagiul lor, dascălilor patriarhi - Iulian şi Florica Albu.
Pentru toate cele prezentate mai sus, pentru emoţia şi lacrimile de bucurie ale magiştrilor şi ale învăţăceilor, depun şi eu omagiul meu la picioarele celor doi şi îndemn pe toţi dascălii români, mai tineri sau mai vârstnici: Să ne respectăm dascălii pentru că ei constituie Coloana fără Sfârşit a şcolii Româneşti, filonul de aur al Naţiunii Române.
La mulţi ani, stimaţi dascăli de inimă şi suflet, Iulian şi Florica Albu, Seniori de Soveja!

Cu plecăciune!
Costică NEAGU  
      


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Cristi Merchea, acum 1891 zile, 10 ore, 49 minute, 48 secunde
Cu plecăciune și eu și cu urări de viață lungă și sănătoasă celor mai buni profesori pe care i/am avut vreodată!
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.