Educație

Emblemele Focşanilor - Cititorii au ales: Teatrul Pastia este clădirea etalon a Focşaniului

Sorin Tudose
12 iul 2013 3477 vizualizări
Sondajul Ziarului de Vrancea cu privire la cea mai reprezentativă clădire a Focşaniului, demarat cu ocazia Zilelor Focşaniului, şi-a desemnat caştigătorul.Teatrul a fost desemnat de cei mai mulţi votanţi drept clădirea simbol a Focşanilor.Imobilul va intra în reparaţii în vederea sărbătorii centenarului, în toamnă.“Teatrul este într-adevăr o bijuterie arhitectonică”, spune directorul Teatrului, Sorin Francu, care adaugă că norocul oraşului nostru a fost că maiorul Pastia nu a avut copii cărora să le lase averea sa, aşa că a făcut doi “copii de suflet”, Teatrul şi Ateneul

Aşa cum era de aşteptat, Teatrul Municipal “Maior Gh. Pastia” a fost cea mai votată clădire la sondajul pe care Ziarul de Vrancea l-a publicat pe ediţia online cat şi pe pagina de Facebook cu ocazia Zilelor Municipiului Focşani, serbate în fiecare an pe 6 iulie. La întrebarea “Care este cea mai reprezentativă clădire/locaţie a Focşaniului?”, care a avut 14 variante de răspuns, au votat peste 500 de unici vizitatori. Pe primul loc se află clădirea Teatrului, care a fost votată de 232 de persoane. Pe locul doi, la distanţă, se află Piaţa Unirii. Focşănenii susţin că imobile precum Ateneul Popular, Prefectura Veche, Tribunalul, Mausoleul Eroilor, Colegiile istorice “Unirea” şi “Al. I. Cuza”, Eurogara sau zona centrală de la “Ceasul Rău” pot apare pe vederile care să reprezinte Focşaniul de azi. Doar zece voturi au primit şi singurele două variante de răspuns mai hazlii din sondajul nostru şi anume “Centura de ocolire” şi “Cartierul meu”. Pe ultimul loc s-a clasat Casa de Cultură a Sindicatelor care a fost votată de doar de 3 persoane. Prezenţa în top 3 a celor două edificii făcute din banii maiorului filantrop Gheorghe Pastia, Teatrul şi Ateneul, din care una pe primul loc, subliniază importanţa acestui focşănean şi marea şansă a focşănenilor ca el să se fi născut aici!

Ce spun cititorii

Pe pagina noastră de Facebook am primit multe comentarii interesante la votul privind clădirea reprezentativă a Focşaniului, destule fiind şi argumentate. Şi din comentarii reiese că filantropul Pastia a fost providenţial pentru Focşani. “Mă puneţi la grea încercare. E ca atunci cand pui o mamă să aleagă unul dintre copiii născuţi de ea care ar fi mai frumos. Unul este talentat, unul este harnic, unul este frumos, unul este ambiţios şi tot aşa. Obiectivele pe care le-aţi pus la «bătaie» sunt deosebite între ele din punct de vedere arhitectural, din punct de vedere al atracţiei pentru turişti, pentru acţiunile care se pot desfăşura în ele, pentru acel «ceva» care îţi duc paşii spre ele. Aş adăuga la această listă şi clădirea «Ansamblul Folcloric Ţara Vrancei –Balada». Mi-ar fi plăcut să pot pune pe locul I, oamenii din Vrancea, dar asta face parte din alt clasament. Pentru clasamentul dvs. aş opta pentru Teatrul Pastia şi Piaţeta teatrului”, a scris Angela Silion pe contul nostru de Facebook. “Din punctul meu de vedere, Piaţa Unirii a fost şi va rămane simbolul oraşului nostru! Asta nu înseamnă că nu ar trebui să luăm în consideraţie Teatrul Municipal sau Casa de Cultură! Toţi spun că oraşul nostru este mic... perfect adevărat! Dar are multe locaţii cu care ne putem mandri!”, e de părere şi Daniela Constantin. “Cred că cel mai important a dispărut, dar avand în vedere că a mai rămas ceva în picioare necălcat de hoţi sau dăramat votez teatrul şi piaţeta sa”, a comentat şi cititorul nostru Alexandru Neacşu. “Teatrul şi Ateneul. Şi totuşi mi-ar plăcea să nu rămanem aici... să devenim reprezentativi în aceste vremuri, făcand ceva, construind ceva, realizand ceva.... avand o creştere economică aducand industrie şi oameni dornici de muncă. Dand ocupaţie fiecăruia, rost în viaţă şi dezvoltand targuşorul acesta…”, a comentat o altă cititoare, Liliana Marteş. Imaginaţi-vă cum ar fi arătat Focşaniul astăzi fără cele două edificii de cultură ce poartă numele Pastia. Am fi avut desigur o Piaţă a Unirii mult mai mare, numai bună pentru painea şi circul date anual de autorităţi şi vreun bloc în coasta Prefecturii vechi. Deci un oraş infinit mai sărac arhitectural.

Împlineşte 100 de ani iar reparaţiile stau să înceapă

Sorin Francu, directorul Teatrului Pastia încă de la redeschiderea sa, în 2004, spune că i se pare firească alegerea celor mai mulţi dintre cei care au votat sondajul nostru. “Teatrul este într-adevăr o bijuterie arhitectonică a oraşului şi judeţului. Acest lucru dovedeşte încă o dată că efortul făcut de autorităţi în 2004 nu a fost în zadar, din contra, a venit în întampinarea focşănenilor de a-şi revedea teatrul viabil. Este foarte important şi faptul că autorităţile de astăzi înţeleg în aceeaşi măsură importanţa istorică şi culturală a edificiului şi, iată, pregătesc o faţă curată în luna noiembrie în vederea sărbătorii centenarului”, ne-a spus Sorin Francu. Acesta adaugă că e firesc ca în aproape un deceniu să se mai strice cate una-alta, inclusiv faţada edificiului de cultură. “Cred că e firesc să se uzeze şi mocheta şi uşile etc., au trecut prin clădire sute de mii de oameni în anii ce s-au scurs de la reinaugurarea din 2004. Sper ca de săptămana viitoare să avem schelele montate. Pastia a fost un om de toată lauda, dar a fost şi o conjuctură favorbailă pentru noi focşănenii, el neavand copii cărora să le lase moştenire averea lui. Cred că a fost norocul nostru că s-a născut aici şi să îi mulţumim bunului Dumnezeu că ni l-a lăsat pe Pastia”, a mai spus Sorin Francu.

Scurt istoric al Teatrului

Gheorghe Pastia, focşănean de generaţii şi veteran al Războiului de Independenţă, a donat suma de 300.000 lei necesară construirii unui teatru, asta după ce Focşaniul rămăsese fără un astfel de edificiu de cultură în urma demolării imobilului înfiinţat de Ioan Lupescu în 1871. Aşa cum se ştie, actul de donaţie a fost autentificat la 8 aprilie 1908 la Tribunalul Judeţului Putna. Comisia de concurs pentru alegerea proiectului localului de teatru, compusă din Constantin Nottara, ing. Ion Mincu şi Gheorghe Baicoianu, a reţinut din cele patru proiecte lucrarea ing. Arh. Constantin Ciugolea, personaj căruia ziarul nostru i-a dedicat recent un amplu articol. Pe 11 septembrie 1909 se pune piatra de temelie a construcţiei teatrului în prezenţa unor oficiali guvernamentali de la Bucureşti. Cu acest prilej a fost emisă o medalie jubiliară pe care era înscris numele donatorului, al primarului oraşului din acei ani (I.G.Poenaru), al ing. arh. C. Ciugolea şi a antreprenorului arh. S. Vasilescu. Pe 21 noiembrie1913 în prezenţa autorităţilor locale, a lui Pastia şi ai unor artişti are loc inaugurarea edificiului cu spectacolul “Fantana Blanduziei” de V. Alecsandri în montarea Companiei Dramatice a Teatrului Naţional din Iaşi. Afectat serios de cutremurul din 1977, teatrul a fost abandonat pană în 2004, cand autorităţile s-au mobilizat pentru a-l readuce în uzul cultural. “Perlă a coroanei” între clădirile etalon ale Focşaniului, Teatrul Pastia încă nu joacă rolul pe care-l merită în cultura locală, dar acest aspect îl vom dezvolta într-un viitor articol. (Sorin TUDOSE)


Emblemele Focşanilor: Să ne cunoaştem oraşul

Pentru că mulţi focşăneni nu cunosc amănunte despre istoria celor mai importante clădiri ale Focşaniului, ziarul nostru va continua acest proiect jurnalistic. Nu rataţi ediţiile viitoare ale ziarului pentru fotografii şi relatări neştiute despre clădirile din top 10 ZdV, pe langă care trecem zi de zi dar despre care nu ştim mare lucru.

Topul clădirilor emblematice ale Focşaniului

1.    Teatrul Municipal “Maior Gh. Pastia” şi Piaţeta Teatrului cu 297 voturi
2.     Piaţa Unirii cu 127 voturi
3.    Prefectura Veche 55 de voturi
4.    Ateneul Popular “Maior Gh. Pastia” 45 de voturi
5.    Liceul “Unirea” 42 voturi
6.    Tribunalul Vechi 15 voturi
7.    “Ceasul Rău” 13 voturi
8.    Liceul “Al. I. Cuza”  11 voturi
9.    Biserica Catolică 10 voturi
10.    Eurogara şi Mausoleul Eroilor 8 voturi fiecare


Una dintre primele ilustrate cu Teatrul. Cartea poştală romanească datează de la circa 1910, adică înainte de a se da în folosinţă edificiul


Teatrul văzut din strada Simion Bărnuţiu. Poza a fost făcută de armata germană în 1917

Ilustrată din anii 1930 pe vremea cand edificiul nu era sugrumat de blocuri şi fosta clădire a Magazinului Putna. De observat că edificul nu avea balconul pe care îl are astăzi şi implict nici coloanele pe care se sprijină acesta.


Scenă din “Fermierul vesel”, piesă jucată la Teatrul nostru în 1917-1918. Pagină din ziarul nemţesc Putna Zeitung aflat în colecţia Muzeului Vrancei



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
Andrei S, acum 1595 zile, 21 ore, 32 minute, 50 secunde
Maior Gheorghe Pastia - poveste de dragoste http://www.ziaruldeiasi.ro/local/focsani/maiorul-gheorghe-pastia-copiii-mei-teatrul-si-ateneul~ni390r
cetateanu', acum 1595 zile, 21 ore, 53 minute, 17 secunde
E frumos,e reprezentativ dar nu stim sa-l pastram.Daca il privesti de aproape,specialistii de la electrica,cabluri TV,posta,au lasat sa atane cabluri lalai,prinse de elementele arhitectonice fara nici citeste integral
viorel i. iancu, acum 1596 zile, 2 ore, 32 minute, 35 secunde
O clasificare corecta. Oamenii cetatii pot aprecia frumosul. Poate, in timp, Teatrul o sa fie ceea ce a fost, si poate si mai bine. Fotografiile pot fi multiplicate si puse in vanzare. Sa ne bucuram!
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.