Reflecţii … Concursul Interjudeţean al Revistelor Şcolare, ediţia XIII-a, 2012-2013
Iniţiativa organizării acestui concurs s-a făcut, iată, cu 13 ani în urmă şi a fost prefaţată de mai multe activităţi de formare a celor care coordonau sau doreau să fondeze şi să coordoneze o asemenea activitate opţională, de mare atracţie şi interes în special, pentru copii.
La aceste activităţi de formare, denumite generic „Iniţiere în jurnalism” au participat invitaţi veniţi din zona presei, în general, dar şi a presei şcolare, în special: prof. univ. Alexandru Melian, poetul Gheorghe Istrate - secretar general de redacţie la „Curierul Românesc”, prof. Ghiţă Nazarie - fondatorul şi coordonatorul revistei ,,Şcoala gălăţeană”, prof. Valeriu Anghel - publicist şi fondator al Revistei şcolare ,,Dialog”, revistă care la unele ediţii ale Concursului a ,,detronat” Revista noastră, profesorul Ion Gr. Cherciu - publicist ,,cu acte în regulă” şi coordonator al publicaţiei şcolare ,,Armonii” etc.
Din discuţii şi din schimburile de opinii, s-au configurat obiectivele didactice educative şi instructive ale unei reviste şcolare.
În timp, Concursul Revistelor şcolare, iniţiat de C. C. D. ,,Simion Mehedinţi”, Vrancea, a căpătat o acoperire naţională. În anul 2009 au participat 56 de publicaţii din 27 de judeţe.
Am făcut acest excurs în istoria Concursului - pentru că are o istorie -, nu pentru a lăuda pe cineva, ci pentru a justifica într-un fel, opiniile ce urmează, pe care în altă formă le-am adresat şi participanţilor la ultima ediţie a Concursului.
Ca evaluator, am lecturat cu multă atenţie şi cu plăcere revistele prezentate în concurs. Din start, doresc să precizez că evaluatorii lucrărilor nu au fost influenţaţi de nimeni, iar punctajul a fost acordat numai în concordanţă cu regulamentul şi cu itemii stabiliţi de organizator, în funcţie de obiectivele generale ale şcolii româneşti, pentru asemenea activităţi opţionale.
Urmare a lecturii publicaţiilor prezentate, s-au născut câteva gânduri pe care doresc să le exprim public, pentru a nu se înţelege că rezultatele Concursului sunt conjuncturale. Fac acest comentariu pentru că şi acest concurs ca oricare altul are şi premianţi, are şi perdanţi, pentru a înţelege că nu e de ajuns numai entuziasmul, ci e nevoie şi de multă rigoare în realizarea unei reviste şcolare.
Revista şcolară este cea mai complexă formă de activitate culturală, ştiinţifică şi educativă ce se desfăşoară în şcoli. Sensurile pe care le are cuvântul revistă (publicaţie periodică ce cuprinde articole, studii, schiţe, recenzii; trecere în revistă – solemnitate, examinare a anumitor fapte; spectacol alcătuit dintr-o succesiune de dansuri, cântece, cuplete pe o anumită temă), întăresc afirmaţia privind sintagma revista şcolară.
Editarea unei reviste necesită mobilizarea tuturor resurselor şcolii: profesori, elevi, resurse financiare, entuziasm, emoţii, aspiraţii, ţeluri, ambiţii etc. şi nu doar a celor care participă efectiv la această activitate.
Revista şcolară este oglinda universului vârstei, a mediului în care se cresc şi se formează elevii.
Revista şcolară sparge graniţele dintre şcoală şi celelalte medii sociale: societate, familie, comunitate, instituţii ale statului, organizaţii nonguvernamentale, fiind alături de celelalte activităţi extraşcolare şi extracurriculare un moment în care şcoala iese ,,la raport”, iese ,,în lume” şi în lumină.
Revista şcolară trebuie să cuprindă pulsul întregii organizaţii şcolare, este ecoul unor manifestări tradiţionale, cultivă interesele, dezvoltă aptitudinile, încurajează talentele.
Obiectivele revistei şcolare sunt:
1). multiplicarea ocaziilor de a stimula transferul cunoştinţelor şi creativitatea elevilor;
2). dezvoltarea capacităţilor de învăţare ale elevilor;
3). orientarea elevilor spre acele sarcini de învăţare care se potrivesc cu pasiunile lor intelectuale, cu motivaţiile acestora.
După opinia mea şi nu numai a mea, o revistă şcolară trebuie să fie scrisă măcar 75% de elevi, chiar dacă aceştia sunt îndrumaţi de profesori, chiar dacă la semnătură apare şi profesorul care i-a dat girul, prima apreciere, acest lucru mai ales pentru ,,jurnaliştii” din clasele mai mici. Ce este mai incitant şi mai important decât să-ţi vezi numele tipărit pe o publicaţie.
Fără să apară ca o cenzură, ca o uniformizare - ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” -, elevii trebuie iniţiaţi în realizarea unor mesaje jurnalistice: interviu, reportaj, ştire, pamflet etc. Rare şi timide au fost aceste materiale prin revistele prezentate.
O revistă şcolară trebuie să fie tinerească, să fie scrisă cu căldură. Mesajele sale trebuie să fie spontane şi sincere, să degaje emoţie, să atragă şi să fie percutante.
O revistă şcolară nu trebuie să aibă nimic din stereotipul formulei ziaristice, ci, dimpotrivă, trebuie să aibă forţă de convingere asupra cititorului: fie şcolar, părinte, profesor, coleg, prieten, cunoscut, necunoscut - întreaga comunitate.
Din evaluarea revistelor prezentate la concurs, se impun câteva observaţii:
a). Editarea revistelor şcolare prezentate în concurs rareori reprezintă efortul şi aspiraţia întregii comunităţi şcolare, ci mai mult a profesorilor sau a elevilor angajaţi în această acţiune;
b). Revista şcolară nu este o adevărată ,,şcoală” a şcolii, ci mai mult a iniţiatorilor. Activităţile şcolii, trebuie prezentate în formule ziaristice proaspete şi percutante.
c). De puţine ori, revista şcolară - alături de celelalte activităţi curriculare, extracurriculare şi extraşcolare -, contribuie la configurarea personalităţii şcolarilor;
d). Cele mai multe reviste nu au datele de identificare corecte, nu au rubrici, nu au o grafică ce trebuie să se regăsească pe fiecare număr, ca şi cum ar fi de la sine înţeles că o comună sau un oraş oarecare se ştie de toată lumea din ce judeţ este.
e). Deşi coordonatorii revistelor prezentate au cunoscut Regulamentul Concursului şi itemii de evaluare, foarte puţine reviste au atins standardele cerute, aşa încât evaluatorii au avut o sarcină grea în aprecierea publicaţiei: procentul de subiectivitate este mare, iar concurentul se consideră nedreptăţit, cu toate că normal ar fi fost ca unele publicaţii să fie eliminate din concurs sau să se acorde zero puncte. Această cutumă ,,merge şi aşa” a făcut ca la multe reviste punctajul să fie acordat ,,după impresia generală”, iar frustrarea să fie generală, mai ales din partea copiilor, care îşi vor pierde încrederea în organizatori, dar şi în profesorii lor.
Pentru a nu mai fi nicio suspiciune, sugerez organizatorului ca fiecare ediţie nouă a Concursului Revistelor şcolare să fie precedată de o serioasă pregătire: difuzarea şi prezentarea, din timp, a Regulamentului, precum şi organizarea unor activităţi de formare permanentă, măcar cu redactorii - elevi şi coordonatori -, din Judeţul Vrancea. Asta pentru a nu se crea impresia că ţelul suprem al acestui Concurs este să ,,detroneze” Colegiul Naţional ,,Unirea”!!!
Dacă toate acestea vor fi bine înţelese, atunci vechiul dicton: ,,Dacă ai câştigat continuă, dacă ai pierdut continuă!” va fi un îndemn şi o aspiraţie continuă în munca şi în viaţa fiecăruia.
O ultimă reflecţie: Călduroase felicitări premianţilor şi participanţilor. Fiecare dintre voi aţi trecut această probă de foc! Urmează urcuşul!
Evaluator: Costică NEAGU
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Foto | Cum și de ce a fost recent simulat un proces civil de către elevi ai Colegiul Național „Al.I.Cuza” la Palatul de Justiție din Focșani
De același autor
