Educație

Ştefan cel Mare şi Sfânt - Ziua unui făuritor de conştiinţă naţională

Valentin Muscă
1 iul 2013 1104 vizualizări
Pentru Vrancea, Ştefan cel Mare are o semnificaţie cu totul aparte, uitată de cei care conduc destinele acestui judeţ

Astăzi este ziua voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Aşa cum fiecare naţiune europeană a canonizat principii în jurul cărora s-au fondat şi încreştinat aceste naţiuni, românii l-au trecut în rândul sfinţilor pe domnitorul Ştefan cel Mare, principele care a contribuit decisiv la formarea fiinţei naţionale şi apărarea credinţei strămoşeşti. Domn al Moldovei între 1457-1504, Ştefan cel Mare a reuşit să creeze o conştiinţă naţională, aspect sesizat mai ales de străini, care-l considerau stindardul luptei anti-otomane. Dincolo de reproşurile fireşti care se pot aduce unui domnitor, nu trebuie să uităm că, fără excesele judecăţilor sale şi asprele pedepse aplicate boierilor, Moldova ar fi fost ruptă între polonezi, unguri şi turci, din cauza trădărilor marilor boieri, care doreau în fruntea ţării un principe slab şi uşor de manevrat. Undeva, cândva, Ştefan cel Mare va răspunde pentru faptele sale.

Icoana voievodului

Însă, cu preţul acestora s-a reuşit acea faimoasă pax şefaniana, care a dus la dezvoltarea economică a Principatului, la o oarecare bunăstare materială a clasei de mijloc, la emanciparea micilor negustori, la înflorirea artelor, a culturii în general, în care au excelat arhitectura şi pictura bisericească. Pentru aceste motive, în conştiinţa populară, voievodul Ştefan era numit încă din sec. XVI, cel Sfânt, iar mormântul său de la Mănăstirea Putna este până astăzi o Mecă a moldovenilor. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în 1992 nu a făcut decât să valideze această sfinţenie, canonizându-l.

Ştefan este parte din mitul fondator al Vrancei arhaice

Pentru Vrancea, Ştefan cel Mare are o semnificaţie cu totul aparte, uitată de cei care conduc destinele acestui judeţ. El este parte din mitul fondator al Vrancei arhaice, iar întâlnirea legendară dintre Tudora Vrâncioaia şi domnitor, în Dumbrava Bârseştilor, este una din cele mai frumoase poveşti ale acestui spaţiu istoric. În memoria evenimentului, în timpul domnitorului Carol I, care-şi luase simbolic titlul de „Conte al Vrancei”, în iulie 1904 a fost inaugurat monumentul din Dumbravă, iar alături de monument, vrâncenii au reconstituit bojdeuca Tudorei Vrâncioaia. Pe timpul comuniştilor s-a încercat realizarea unor spectacole anuale în Dumbravă, lângă monument, iar în zilele noastre, în 2009, la Bârseşti a fost inaugurată o statuie a domnitorului şi tot la Bârseşti debuta Festivalul Folcloric „Baba Brâncioaia”. Ziua de 2 iulie ar trebui să fie o sărbătoare de suflet a vrâncenilor pentru că prin Ştefan cel Mare şi Sfânt, Vrancea a intrat pentru totdeauna în legendele celui mai mare domnitor român din toate timpurile. Oricât se vor chinui istoviţii funcţionari ai Consiliului Judeţean să promoveze Vrancea prin fonduri europene, nu vor reuşi vreodată să se ridice la înălţimea aureolei create în imaginarul colectiv de legendara întâlnire dintre voievod şi Baba Vrâncioaia! (Valentin MUSCĂ)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.