Educație

Plasticul ne-a ucis meseria

Valentin Muscă
21 oct 2006 673 vizualizări
Spun mesterii populari, ingrijorati de viitorul meseriei lor. Plecarea celor tineri peste hotare si generalizarea utilizariii plasticului pun in pericol arta populara vrinceana

A VI-a editie a Tirgului Mesterilor Populari a adus, din nou, la Focsani, nume cunoscute ale mesterilor populari din tara si din judet. La loc de cinste sint in aceste zile si cei zece mesteri populari vrinceni din Nistoresti, Vintileasca, Nereju si Soveja. Una din problemele care framinta noptile artistilor este schimbul de generatie, mai precis departarea tinerilor de arta populara. "Inainte

eram vreo treizeci de mesteri populari, acum sintem doar vreo cincisprezece, iar tinerii nu mai au tragere pentru aceste meserii populare. Este greu sa mentinem aceasta traditie, atita timp cit schimbul nu mai este asigurat", ne-a spus Toader Fega, din Herastra, comuna Nistoresti. Membru al grupului "Cimpoierilor" din Nistoresti si creator de cimpoaie, Toader Fega a participat la marile manifestari nationale si internationale ale genului si inca mai crede ca tinerii vor reveni la ocupatiile parintilor. La tirgul focsanean a participat inca de la prima editie si mesterul Maricel Starueala din Nerejul Mare. "Am atelier mare acasa unde ii invat pe cei mici sa deprinda aceasta arta a lucrului in lemn, dar nu-i usor pentru ca plasticul ne-a ucis meseria", ne-a spus mesterul nerejean, unul din pasionatii artisti populari vranceni, invitat de mai multe ori la manifestarile organizate de Muzeul Astra din

Dumbrava Sibiului. O solutie miraculoasa pare sa fi gasit celebra familie Tertiu din Nereju. Urmas al vestitului Pavel Tertiu, Serban Tertiu crede ca cele patru fete ale sale vor reusi sa perpetueze

arta mastilor populare peste ani. "Eu am patru fete care iubesc arta populara si cred ca ceea ce am mostenit de la stramosi nu va disparea. Predau acasa arta populara la o clasa de copii de la Scoala din Chiricari. Dupa doi ani de ucenicie acestia primesc diplome de artisti populari. Inca mai reusim sa participam la festivalurile vrancene si la cele din tara, desi viata unui mester popular a devenit din ce in ce mai grea", ne-a spus Serban Tertiu, din Chiricari. In ciuda modernitatii, fiica sa, Reginica Tertiu, eleva

la Liceul de Muzica si Arte Plastice din Focsani continua traditia familiei. Exemplul familiei Tertiu este o raritate in peisajul culturii populare vrancene, care se confrunta cu o criza de vocatie, in contextul in care economia de piata si lipsurile materiale au facut ca tinerii din Muntii Vrancei sa emigreze in masa peste hotare.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.