Educație

Invitaţie la Hramul bisericii de lemn de la Buluc

Valentin Muscă
21 iun 2013 3026 vizualizări
La Schitul Buluc se găseşte unul din cele mai vechi lăcaşuri de lemn din Vrancea.Incet-ncet Bulucul devine centru spiritual al comunei Jariştea şi principalul punct turistic al localităţii


Obştea Schitului Buluc din Măgura Odobeştilor se pregăteşte să primească pelerinii, luni, de Sfânta Treime, la hramul bisericii de lemn construită de Isaia Caragea cu sprijinul răzeşilor din satele din jur, acum aproape 300 de ani. Cunoscut în ultimul timp cu sintagma „Buluc, Schitul din Athosul românesc al Vrancei”, aşezământul monahal a fost fondat la îndemnul Sfântului Pahomie de la Gledin, după 1716, pe când acesta din urmă era stareţ la Schitul „Sfântul Gheorghe” din Vineşeşti (lângă Odobeşti). Dar iată ce spune ctitorul în Testamentul său: „(...) Eu Isaie, ieromonahul Carage, am făcut Schitul Bulucului di iznova din codru Merei, unde să cinsteşte şi să prăznuieşte hramul Sfintei Troiţi, a Prea Sfântului Duh. Dar la sfinţitul bisericii s-au adunat toţi răzeşii din Odobeşti, mari şi mici, şi am făcutu plecată rugăminte tuturor răzeşilor ca să dăruiască săhăstrii o bucată di locu. (...). Iară cei ce vor cuteza şi aru îndrăzni din răzăşii dăruitorii a strica şi a mişca această danie, unii ca aceia să fie afurisiţi şi neertaţi de Sfânta Troiţă şi Pogorârea Duhului Sfânt. Si spre aducere aminte am iscălitu. Ermonahul Isaie Carage (...).” Ctitorit în atmosfera isihastă a începutului secolului XVIII, când Ţările Române intrau sub dominaţie fanariotă, Bulucul a făcut parte din aşanumitul „neoisihasm”, o mişcare religioasă de revigorare spirituală şi întoarcere a Ortodoxiei la tradiţii şi introducerea în viaţa de obşte a Rugăciunii Inimii.

 


Schitul Buluc în anii ’90, după redeschidere

Loc de refugiu şi reculegere duhovnicească, Bulucul a reuşit să treacă peste cele trei secole şi să ne ofere la început de veac XXI un extraordinar exemplu de viaţă spirituală. Pe de altă parte, colecţia de icoane pe lemn a fost admirată şi apreciată de însuşi Nicolae Iorga, care a urcat dealul spre Buluc în perioada antebelică, pe vremea când Lacul Chihaia era plin de peşte şi, de hram, credincioşii se ospătau din darurile lacului. Spoliat de autorităţile locale între 1959-1989, deposedat de lac în anii ’90, când unul din primari s-a împroprietărit cu o «bucată» din lac, în ultimii ani, cu sprijinul autorităţilor comunei Jariştea şi susţinerea materială a unor generoşi oameni de afaceri, Schitul Buluc se află în faţa unui nou început. Cei care doresc să fugă de sub zidurile mucegăite ale catedralei ruşinii din oraşul Unirii şi să se apropie de veşnicie, pot veni luni cu maşina până la poarta Schitului şi vor descoperi o fărâmă din vraja eternităţii. numită Eden. (Valentin MUSCĂ)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Florin, acum 1828 zile, 6 ore, 58 minute, 50 secunde
O panorama extraordinara ! Si locuri superbe in imprejurimile schitului ! :) Merita vizitat ! ;)
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.