Educație

Părintele Justin Pârvu s-a dus la Ceruri

Valentin Muscă
17 iun 2013 1168 vizualizări
Părintele Justin Pârvu a avut puterea să înfrunte coloniile de exterminare de la Canal, închisorile şi lagărele comuniste între 1948-1965

Unul din ultimii mari duhovnici ai României - Părintele Justin Pârvu de la Mănăstirea Radu Vodă a încetat din viaţă la 94 de ani, lăsând o lume întreagă cu regretul că duhovnicul care a spovedit milioane de români nu–i va mai aştepta în Postul Paştelui, în chilia sa modestă de la Neamţ. Cu Părintele Justin Pârvu  pierdem coloana vertebrală a ortodoxiei româneşti, vocea care făcea să se cutremure Palatul Patriarhal şi de care se temea până şi sacrosantul Sinod. Justin Pârvu nu a fost episcop sau înalt funcţionar bisericesc, deşi avea calităţi de Patriarh, dar a avut puterea să înfrunte coloniile de exterminare de la Canal, închisorile şi lagărele comuniste între 1948-1965. În timp ce unii călugări făcuseră pactul cu diavolul şi semnaseră acte de colaborare cu Securitatea, Justin Pârvu Îl mărtirisea pe Hristos la ocnă, alături de miile de ţărani şi intelectuali auncaţi în temniţe de regim.

După 1989, aceeaşi călugări au ajuns în posturi cheie din conducerea Bisericii Ortodoxe Române, iar pe Justin Pârvu l-au ţinut sub obroc pentru că era omul care venise după aproape 2 decenii de închisoare şi cerea dreptate în numele Sfinţilor Închisorilor, ale căror moaşte zac în gropile comune de la Aiud, Gherla, Sighet, Râmnic-Sărat sau coloniile penitenciare din Deltă şi de la Canal. Justin Pârcu nu mai este, dar ne-a rămas imaginea unui preot demn, cu faţa iradiind de lumină, care nu se temea pentru viaţa sa şi spunea de fiecare dată celui din faţă, adevărul, fie că acesta era un om simplu de la ţară sau Patriarhul României. Iubit până la lacrimi de miile de credincioşi români care-i treceau pragul pentru a primi cuvânt de îmbărbătare, ignorat până la aneantizare de o latura secularizată a conducerii Bisericii Ortodoxe Române, Justin Pârvu a trecut prin moarte, la viaţă, în calendarul Sfinţilor Închisorilor.  Oricât s-au străduit mai marii acestor vremuri, pe Justin Pârvu nu l-au putut transforma, din duhovnic în călugăr cu simbrie de la stat, nici în manager de pensiune monahală.  Cu riscul de a-şi fi trăit ultimii ani ca un deţinut politic cu domiciliu forţat în propria-i mănăstire, Justin Pârvu nu a cedat curentului secularizant care a pus stăpânire pe BOR şi doreşte transformarea Ortodoxiei româneşti într-un SRL, în care preoţii să fie manageri, iar credincioşii, lucrători la ”negru”. Veşnică odihnă acestui Patriarh al sufletelor noastre! (Valentin MUSCĂ)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
, acum 1638 zile, 10 ore, 52 minute, 2 secunde
Exact aici este durerea: ne mor sfintii si ne raman lichelele!!!
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.