Dumitru Pricop a scris 35 de poezii despre Mioriţa
Comemorarea poetului Dumitru Pricop a oferit ocazia iubitorilor de lectură să descopere cele mai recente lucrări despre negrileşteanul numit ”Prinţul poeziei vrâncene”. Prima, ”Prinţul poeziei vrâncene. Dumitru Pricop diagnosticat de criticii săi” (Ed. Rafet, 2012), realizată de Constantin Marafet şi Traian Gh. Cristea este, după ştiinţa noastră, singura încercare de sinteză a opiniilor criticilor cu privire la opera pricopiană. Precedat de un sumar bibliografic întocmit de prof. Costică Neagu şi un curriculum vitae realizat de poet în 2003, volumul este binevenit pentru cei care doresc să-l descopere pe poet aşa cum a fost primit de critica dinainte şi după 1989. A doua lucrare, ”Mioritice, lacrima păstorului învins” (Ed. Terra, 2013) cuprinde 70 de poeme şi a fost editat pentru ziua în care Dumitru Pricop ar fi împlinit 70 de ani. Alături de cele 70 de poeme, editorul a publicat interviul luat poetului de Corneliu Fotea în 1993, acum 20 de ani, pentru ziarul ”Milcovul”, un interviu imaginar cu Dumitru Pricop realizat de profesorul Valeriu Anghel, o evocare a poetului, semnată de scriitorul Gheorghe Istrate, toate acestea precedate de un amplu studiu, în trei părţi, despre Dumitru Pricop, întocmit de prof. Costică Neagu. Noutatea pe care prof. Neagu o aduce în studiul său, prin editarea celor 35 de mioritice şi interpretarea acestora, este ataşamentul poetului din Negrileşti faţă de tema „Mioriţei”. Faptul că a identificat nu mai puţin de 35 de poeme cu acest titlu arată într-un oarecare fel legătura identitară a omului Dumitru Pricop cu locul naştereii baladei entongenezei neamului românesc, despre care vorbim din ce în ce mai puţin şi de cele mai multe ori cu ironie. Ocupaţie cu origini biblice, păstoritul, cu fenomenul extraordinar al transhumanţei, care se desfăşoară în Vrancea arhaică până în zilele noastre, a oferit poetului Dumitru Pricop motive de inspiraţie poetică şi de meditaţie filosofică. Studiul profesorului Neagu este, cel puţin după cunoştinţele noastre, o încercare de pionierat, prin care post mortem, poezia negrileşteanului este analizată într-o cheie religioasă, cu dimensiuni filosofice. ”Mioriticile lui Dumitru Pricop nu constituie un capitol din opera sa, ele reprezintă o stare a operei pricopiene, pentru că Mioriţa însăşi este o stare a poporului român, o stare care ne dă specificul şi unicitatea în marea familie a culturilor lumii”, spune prof. Neagu în studiul său. Această temă a creaţiei pricopiene va fi dezbătută în această lună la Casa de Cultură din Odobeşti, unde va fi lansat volumul de mioritice, iar Sala de Lectură a Bibliotecii Publice din Odobeşti, va primi numele ”Dumitru Pricop”, care acum 40 de ani, era director al Casei de Cultură din Odobeşti şi fonda, cu tineri visători ca Stelian Ene şi Constantin Ghiniţă, cenaclul „Duiliu Zamfirescu”. (Valentin MUSCĂ)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Foto | Cum și de ce a fost recent simulat un proces civil de către elevi ai Colegiul Național „Al.I.Cuza” la Palatul de Justiție din Focșani
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
viorel i. iancu, acum 3959 zile, 20 ore, 6 minute, 16 secunde
viorel i. iancu, acum 3959 zile, 9 ore, 59 minute, 23 secunde 
