Educație

Şcoala în care a învăţat savantul Simion Mehedinţi, salvată de la prăbuşire

Clădirea din centrul comunei Vidra se află în proces de reabilitare, după ani în care a fost lăsată pradă indiferenţei şi intenţiilor de demolare din partea primăriei.La finele celor trei ani de lucrări, administratorul - Consiliul Judeţean - va putea amenaja aici un muzeu al Vrancei arhaice. “Dacă nu se începeau lucrările nu cred că la finele lui 2013 această clădire mai era în picioare”, spune despre monumentul istoric Florin Micu, fostul director de la Cultură.In anii ei de glorie, focşănenii îşi duceau copiii să înveţe carte “Şcoala cu coloane” din Vidra, unde erau învăţători şi profesori foarte buni

Şcoala primară Vidra în care au învăţat să scrie, să citească şi să socotească zeci de personalităţi ale Vrancei, cele mai cunoscute fiind Simion Mehedinţi şi academicianul Valeriu D. Cotea, va deveni un muzeu al creaţiilor tradiţionale vrancene. După ani de zile în care oamenii de cultură ai Vrancei au atras atenţia asupra importanţei acestei clădiri, situată la Poarta Vrancei, dar şi asupra pericolului de prăbuşire a acesteia din cauza stadiului avansat de degradare, în sfarşit lucrările de restaurare au început. Clădirea, părăsită după cutremurul din 1977, a fost salvată în anul 1999 de academicianul Valeriu D. Cortea care, afland de intenţia primarului (în funcţie şi în prezent ) de a o demola, l-a sunat pe ministrul Culturii de la acea vreme Răzvan Theodorescu, împiedicand astfel ceea ce ar fi însemnat un dezastru pentru cultura vranceană. Clădirea are o însemnătate deosebită pentru vranceni, personalităţile care au învăţat în această şcoală fiind numeroase: istoricul Ion Ionaşcu, folcloristul Ion Diaconu, actriţa Leopoldina Bălănuţă, actorul Cornel Coman, poetul Dumitru Pricop, prof. univ. Neculai Taftă şi mulţi alţii.

Şcoala era considerată “focar de lumină a întregii Vranci…”

Şcoala Vidra a fost construită în anul 1850, potrivit documentelor din arhivă, de către Obştile Vrancei la îndemnul unor învăţători şi din dorinţa gospodarilor din zona de munte de pe valea Putnei, Zăbalei şi Nărujei. Şcoala din Vidra era unul din cele mai cunoscute şi mai vechi aşezăminte de educaţie din România, fapt relevat de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii de după 1859, potrivit fişei analitice de inventariere a monumentului. Acelaşi document arată că Şcoala Ocolului Vrancei era frecventată de peste 150 de şcolari din Ocolul Vrancei, Ocolul Odobeşti şi Ocolul Zăbrăuţi. Primul dascăl al acestei şcoli a fost Aurel Cotea cunoscut prin participarea lui activă la revoluţia paşoptistă din Muntenia. Şcoala din Vidra era considerată „focar de lumină a întregii Vranci… aici veneau fii fruntaşilor vrânceni şi în special ai preoţilor”. Calitatea învăţămantului predat şi însuşit în Şcoala de la Vidra era remarcabilă, toţi cei care funcţionau avand titlul de învăţători, absolvenţi de şcoli în acest sens. Se afirma chiar că o parte din copiii care  frecventau această şcoală erau din Focşani, veniţi aici în internatul mai târziu înfiinţat, pentru cartea şi valoarea dascălilor. Cunoscută sub denumirea de  „Şcoala cu Coloane”, monumentul este de o mare valoare pentru istoria Vrancei şi a învăţământului românesc. Din cauza războiului, în anii 1916-1918  şcoala a funcţionat ca spital de campanie, fiind reparată şi redeschisă apoi. Localul a mai funcţionat ca cinematograf şi cantină, iar după cutremurul din 1977 a fost părăsită. La propunerea Direcţiei pentru Cultură, în anul 2003 clădirea a trecut în patrimoniul public al Consiliului Judeţean Vrancea şi în administrarea Muzeului Vrancei.

“Nu ştiu dacă la finele lui 2013 şcoala mai era în picioare”

Potrivit profesorului Costică Neagu, preşedintele Asociaţiei “Simion Mehedinţi”, academicianul Valeriu D. Cotea a făcut o intervenţie scrisă la Consiliul Judeţean Vrancea pe 3 ianuarie 2008, pentru salvarea acestui monument, însă proiectul s-a pierdut într-un hăţiş birocratic. După aproape 10 ani de cand a preluat clădirea, CJ a scos la lumină proiectul, însă a fost prea tarziu pentru a mai putea fi accesate fonduri europene, aşa cum a existat o intenţie mai de mult, din 2009. Eforturile oamenilor de cultură de a transfera clădirea din monument de importanţă judeţeană în monument de importanţă naţională, condiţie obligatorie pentru a atrage fonduri externe, nefiind încununată de succes. Prin urmare, CJ a decis alocarea unor fonduri şi demararea lucrărilor pentru consolidarea clădirii, lucrări care vor dura aproape 3 ani. “Din păcate nu s-a putut transfera din grupa B în grupa A deşi, din punctul meu de vedere, această şcoală merită cu prisosinţă.  Ea a fost salvată prin restaurarea la care asistăm. Se fac lucrări de consolidare şi extindere a acestei şcoli, iar scopul final este realizarea unui muzeu al produselor şi creaţiilor tradiţionale din Vrancea Arhaică sau, la propunerea academicianului Cotea, a unei Academii “Simion Mehedinţi”, asemenea celei a lui Nicolae Iorga de la Vălenii de Munte, unde ar putea exista o şcoală de vară pe geografie, etnografie şi folclor. Dacă nu se începeau lucrările de consolidare, nu ştiu dacă şcoala mai era în picioare la sfarşitul anului 2013. Lucrurile atat de grave erau”, ne-a declarat ex-directorul Direcţiei pentru Cultiură Vrancea, Florin Micu Iliescu.

Pereţi groşi de 1 m, realizaţi din piatră de rau

Şcoala Vidra a fost realizată cu ziduri din piatră de rau, cu pereţii groşi de peste un metru, întărite la diferite cote cu barne din lemn inserate orizontal, longitudinal pe fiecare parte a fiecărui zid, fapt deosebit pentru zona Vrancei, acest sistem fiind specific zonei Transilvania, după cum se arată în memoriul de prezentare a clădirii, realizat de o firmă focşăneană. Din acest punct de vedere se aseamănă cu şcoala construită de conţii Kornis la sfarşitul esolului XIX în apropierea castelului Kornis, denumit şi “Castelul cu inorogi”, în localitatea Mănăstirea, judeţul Cluj. Coloanele Şcolii Vidra sunt realizate din cărămidă plină cu marginile curbate ce dau forma cilindrică a acestora. Scopul proiectului, aşa cum este el prevăzut în memoriu, este de păstrare în patromoniul cultural judeţean şi naţional a Şcolii Vidra, clădirea putand deveni un punct de atracţie turistică pentru persoanele care tranzitează zona, cu atat mai mult cu cat Vidra este cunoscută drept “Poarta Vrancei”. “Pe lângă atmosfera legendară pe care o degajă acest local, martor al atâtor evenimente cruciale din istoria Vrancei şi a ţării întregi - Marele Proces al Vrancei cu Iordache Ruset Roznovanu 1801-1814; prăduirea pădurilor; eroii din grupul Chilian şi sacrificiile din Războiul pentru Întregirea Neamului, atunci când Vrancea a fost înecată în sânge şi umplută de văduve şi orfani; epopeea eroico-tragică a Vrancei împotriva tăvălugului roşu, dar şi momentele faste ale acestor locuri: Mioriţa, cântecul, jocul şi costumul popular, păstoritul, meşteşugurile populare etc., - Vrancea este prin ea însăşi, azi şi dintotdeauna, un model de muncă, de organizare administrativă (obştea Vrancei), de eroism. Vrancea e ţară de dor şi de alint, “cetate de piatră”, punct de atracţie turistică prin istoria şi poziţia geografică, punct de triangularţie între cele trei provincii istorice: Moldova, Muntenia şi Transilvania”, scria la finele anului trecut în Ziarul de Vrancea profesorul Costică Neagu, preşedintele Asociaţiei “Simion Mehedinţi” şi unul dintre iniţiatorii acestui demers. Acesta spera să sensibilizeze politicienii în campania electorală pentru a salva “Şcoala cu coloane”. În prezent acesta lucrează, împreună cu Florin Micu şi academicianul Valeriu D. Cotea, la o monografie a şcolii ce va avea aproximativ 200 de pagini, în care se vor afla fotografii ele elevilor din anii 1920 – 1930. (M. VLĂDESCU)

---