Educație

Creştinii se pregătesc să primească lumina Învierii - Învierea Domnului sau minunea trecerii de la moarte la viaţă

Ziarul de Vrancea
2 mai 2013 2476 vizualizări
Când spunem Sfintele Paşti ne vin în minte obieceiurile pascale, cele 12 Evanghelii, melosul inimitabil al Prohodului Domnului, veşmintele triste ale Bisericii din Săptămâna Patimilor, ouăle roşii care simbolizează sângele curs din coasta lui Hristos în Vinerea Mare, cozonacul cu forma sa dreptunghilară ce simbolizează trupul lui Iisus pus în mormânt u să aveţi sărbători binecuvantate, dragi cititori ai Ziarului de Vrancea, şi să nu uitaţi că Paştile au în centru iubirea, iertarea şi slujirea aproapelui



În noaptea Învierii creştinii aprind lumânări la morminte, ca şi cei vii şi cei morţi să participe la privegherea care precede Învierea

Sfintele Paşti sunt cel mai important moment din viaţa liturgică a Bisericilor creştine pentru că dacă nu ar fi existat Învierea – Paştile, adică trecerea de la moarte la viaţă a Fiului lui Dumnezeu, nu ar fi existat nici Biserică creştină, iar comunitatea ucenicilor lui Iisus ar fi rămas o obscură sectă iudaică, aşa cum a fost privită de istoricii greco-romani în epocă şi cum au existat cu zecile în antichitatea iudaică. Dar în ziua întâi a săptămânii calendarului evreiesc, adică duminica, Fiul lui Dumnezeu a înviat din morţi, “cu moartea pre moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”. Când spunem Sfintele Paşti ne vin în minte automat obieceiurile pascale, cele 12 Evanghelii, melosul inimitabil al Prohodului Domnului, veşmintele triste ale Bisericii din Săptămâna Patimilor, ouăle roşii care simbolizează sângele curs din coasta lui Hristos în Vinerea Mare, cozonacul cu forma sa dreptunghilară ce simbolizează trupul lui Iisus pus în mormânt. Nu pot lipsi celebra pască şi lumânările de ceară pe care creştinii le pregătesc din timp pentru a primi lumina Învierii şi orele interminabile când aşteptăm cu ouă şi cozonac ca preotul să cânte o „Veşnică pomenire” la mormintele părinţilor şi bunicilor. Pentru a nu plictisi cititorii jurnalului nostru, care de un deceniu şi jumătate ne citesc cu fidelitate, vom încerca în acest material să nu repetăm cele spuse în anii trecuţi, ci să rezumăm într-un anume fel importanţa acestei sărbători, privită prin ochiul teologului şi cel al creştinului simplu. Există astfel două mari chei în care poate fi analizată simplist, dar just, această sărbătoare: una teologică – teoretică şi alta practică, legată de tradiţiile şi cutumele creştine.

Ce spune Biserica despre Înviere

Din punct de vedere teologic, Învierea este momentul care face trecerea de la lumea veche la lumea nouă, pune capăt aşteptării Mântuitorului, prorocită de profeţii evrei şi deschide o eră nouă, în care Legea Talionului - a răzbunării - este înlocuită de Fericirile rostite de Fiul lui Dumnezeu, care au în centru iubirea, iertarea şi slujirea aproapelui. După 3 ani de activitate misionară, în care Iisus Hristos a mers în comunităţile iudaice şi le-a mărturisit, prin fapte şi minuni, că este Cel aşteptat de mii de ani, conducătorii religioşi ai evreilor au refuzat să-L accepte şi i-au cerut guvernatorului Pilat din Pont să-l judece şi să-L răstignească, aşa cum erau răstigniţi tâlharii, pe Cruce. Numai că, “a treia zi după Scripturi”, Iisus Hristos a înviaţ din morţi, iar faptul că astăzi, după 2000 de ani şi trei secole de persecuţii sângeroase, istoria Europei nu se poate scrie fără creştinism, iar noi, românii, trăim, cel puţin formal, cuvintele Evangheliei, este dovada că Învierea nu a fost o simplă iluzie a ucenicilor, ci un fapt real, pe care se bazează civilizaţia şi cultura Europei. De aceea, părinţii Biseriii au rânduit celei mai mari sărbători a creştinătăţii 3 zile în calendarul liturgic, în care să fie oficiate servicii religioase în toate lăcaşurile de cult, dar şi la căpătâiul celor trecuţi în lumea de dincolo.

Paştile văzut prin ochii şi viaţa celor de jos

Dacă în istoria Bisericii Ortodoxe Române nu au existat dispute religioase, nici din trupul Bisericii nu s-au născut schisme, secte sau mişcări anarhice este pentru că omul de rand nu s-a interesat de teologie, nu a pus prea multe întrebări, iar Scriptura Sfântă a fost tradusă relativ târziu în limba română şi nu a fost tipărită în tiraje de masă ca în Apus. Creştinul de rând a crezut şi a trăit realitatea Scripturii privind pictura bisericilor şi ascultând predicile şi serviciile religioase. Bazat pe aceste certitudini şi lipsit de orice îndoială, creştinul român a privit Învierea ca pe singurul lucru nou sub soare şi a încercat să-şi rânduiască viaţa, de aici şi de dincolo, în funcţie de aceste certitudini. În noaptea Învierii creştinii aprind lumânări la morminte, ca şi cei vii şi cei morţi să participe la privegherea care precede Învierea, iar a doua şi a treia zi de Paşti se slujeşte la fiecare mormânt, se merge în vizită la cei dragi, din acest punct de vedere Paştile fiind o sărbătoare a comuniunii. Privită prin prisma tradiţiilor şi cutumelor liturgice şi laice, Paştile au fost în istoria poporului român o sărbătoare a bucuriei, a apropierii de Biserică şi a reconcilierii. Indiferent că erau boieri de viţă sau răzeşi, ori rumâni, adică legaţi de glie, sclavi pe moşiile boierilor sau mănăstirilor, de Sfintle Paşti, din toată sărăcia lor, creştini se primineau, pregăteau o bucată de pască, înroşeau o poală cu ouă şi mergeau în noaptea de sâmbătă spre duminică să primească lumina nemuritoare a Învierii, pe care o aduceau cu felinarele peste dealuri şi văi, acasă la cei bâtrâni şi copii. Împreună cu lumina Învierii, creştinii aduceau celor de acasă anaforă din noaptea de Paşti, cuvânt de învăţătură de la preot, o bucată de pască şi un colţ de cozonac. Fixată din punct de vedere liturgic în plină campanie agricolă de primăvară Paştile a avut de la început forţa să oprească muncile pentru 3 zile, dând ocazie celor săraci să-şi odihnească oasele, să-şi oblojească rănile de la mâini, să viziteze feciorii şi fiicele stabiliţi prin alte sate, să ducă o bucată de pască şi o oală cu vin cumetrilor şi rudelor care nu locuiau în vatra satului.

Gânduri şi urări de Sfintele Paşti

Aşa s-a trăit Paştile la români înainte să apară iepuraşul şi produsele comerciale după al II-lea Război Mondial. Că ne plac aceste produse sau nu ele fac deja parte din viaţa noastră şi nu are rost să ducem o luptă ideologică pierdută din start. Putem însă să nu le acordăm decât importanţa pe care o merită ca obiecte de consum şi să ne amintim că simbolurile Învierii sunt ouăle roşii, cozonacul şi pasca. Imaginea Învierii este Iisus Hristos cel înviat din morţi, reprezentat în iconografia creştină deasupra mormântului, nu statuietele de animale din ciocolată sau alte obiecte care nu au nicio legătură cu Hristos, Învierea şi Biserica !
De Sfintele Paşti 2013, „Ziarul de Vrancea” doreşte cititorilor să se bucure de frumuseţea acestei sărbători şi să o împărtăşească şi cu cei din jur! Bucuria noastră nu poate fi deplină dacă în aceste zile nu ne apropiem de nefericiţii şi învinşii tranziţiei, cei excluşi din viaţa socială din cauza politicii antiromâneşti dusă în aceşti 23 de ani de cei pe care i-am votat în Parlament şi nu numai! Să-i ajutăm pe cei care au muncit o viaţă şi nu au o bucată de pâine pe masă, nici bani de medicamente, pe bătrânii care au reconstruit România după Al Doilea Război Mondial şi acum nu au loc în azile, nici cine să le deschidă uşa, să le spună de Paşti, Hristos a înviat! (Valentin MUSCĂ)


Învierea în Sfânta Scriptură

“Iar în ziua întâia a săptămânii (duminica), Maria Magdalena a venit la mormânt dis-de-dimineaţă, fiind încă întuneric, şi a văzut piatra ridicată de pe mormânt. A alergat şi a venit la Simon-Petru şi la celălalt ucenic pe care-l iubea Iisus şi le-a zis: «Au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştim unde L-au pus.» Deci a ieşit Petru şi celălalt ucenic şi veneau la mormânt. Şi cei doi alergau împreună, dar celălalt ucenic, alergând înainte, mai repede decât Petru, a sosit cel dintâi la mormânt. Şi, aplecându-se, a văzut giulgiurile puse jos, dar n-a intrat. A sosit şi Simon-Petru şi a intrat în mormânt şi a văzut giulgiurile puse jos. Iar mahrama, care fusese pe capul Lui, nu era pusă împreună cu giulgiurile, ci înfăşurată, la o parte, într-un loc. Atunci a intrat şi celălalt ucenic care sosise întâi la mormânt şi a văzut şi a crezut. Căci încă nu ştiau Scriptura, că Iisus trebuia să învieze din morţi. şi s-au dus ucenicii iarăşi la ai lor. Iar Maria stătea afară lângă mormânt plângând. şi pe când plângea s-a aplecat spre mormânt şi a văzut doi îngeri în veşminte albe şezând, unul către cap şi altul către picioare, unde zăcuse trupul lui Iisus. Şi aceia i-au zis: «Femeie, de ce plângi? Pe cine cauţi?» Ea le-a zis: «Au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde L-au pus.» Zicând acestea, ea s-a întors cu faţa şi a văzut pe Iisus stând, dar nu ştia că este Iisus. Zis-a ei Iisus: «Femeie, de ce plângi? Pe cine cauţi?» Ea, crezând că este grădinarul, I-a zis: «Doamne, dacă Tu L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus şi eu Îl voi ridica.» Iisus i-a zis: «Maria!» Întorcându-se, aceea I-a zis evreieşte: «Rabuni!» (adică, Învăţătorule). Iisus i-a zis: «Nu te atinge de Mine, căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Mergi la fraţii Mei şi le spune: Mă sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru şi la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru.»  Şi a venit Maria Magdalena vestind ucenicilor că a văzut pe Domnul şi acestea i-a zis ei. Şi fiind seară, în ziua aceea, întâia a săptămânii (duminica), şi uşile fiind încuiate, unde erau adunaţi ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus şi a stat în mijloc şi le-a zis: «Pace vouă!» şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, văzând pe Domnul. şi Iisus le-a zis iarăşi: «Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi.» şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: «Luaţi Duh Sfânt; Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute.» Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Iisus. Deci au zis lui ceilalţi ucenici: «Am văzut pe Domnul!» Dar el le-a zis: «Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.» Şi după opt zile, ucenicii Lui erau iarăşi înăuntru, şi Toma, împreună cu ei. Şi a venit Iisus, uşile fiind încuiate, şi a stat în mijloc şi a zis: «Pace vouă!» Apoi a zis lui Toma: «Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea şi nu fi necredincios ci credincios.» A răspuns Toma şi I-a zis: «Domnul meu şi Dumnezeul meu! Iisus I-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!» Deci şi alte multe minuni a făcut Iisus înaintea ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Iar acestea s-au scris, ca să credeţi că Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi, crezând, să aveţi viaţă în numele Lui.” (Evanghelia după Ioan, XX, 1-31).


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.