Educație

PS Petru Gherghel, Scrisoare pastorală pentru Sfânta Înviere

Ziarul de Vrancea
29 mar 2013 1193 vizualizări
În iubirea sa infinită, Isus, venind pe pământ, a împlinit un proiect pe care doar Dumnezeu putea să-l conceapă şi să-l realizeze. Un drum străin de orice gândire omenească, o cale care urma să fie argumentul cel mai puternic al iubirii divine, îmbrăţişarea crucii, drumul jertfei şi al Calvarului, drumul umilinţei şi al înfrângerii în ochii lumii, drumul morţii care apoi să se întoarcă în drumul glorificării şi al înălţării.

Punctul central al misterului pascal este crucea şi învierea, moartea şi înălţarea, umilirea şi glorificarea. Pentru acest moment s-a pregătit şi s-a îndreptat pe tot parcursul vieţii sale pe pământ, pe care a coborât ca să se ofere, pentru ca omul, subjugat şi stăpânit de păcat, să fie eliberat şi înălţat la gloria pentru care a fost creat. Apostolul neamurilor, prezentând acest adevăr şi mister dumnezeiesc, avea să declare credincioşilor din Filipi, în una dintre cele mai impresionante pagini de preamărire a înţelepciunii şi bunătăţii divine: "El, fiind din fire Dumnezeu, nu a considerat un beneficiu propriu egalitatea sa cu Dumnezeu, ci s-a despuiat (s-a golit) pe sine, luând firea sclavului, devenind asemenea oamenilor, iar după felul lui de a fi, a fost socotit om. S-a umilit pe sine făcându-se ascultător până la moarte şi încă moartea pe cruce" (Fil 2,6-8). Aşadar, în centrul misterului pascal al mântuirii stă crucea, iar pe cruce însuşi Fiul lui Dumnezeu, ridicat de la pământ, ca să-i atragă pe toţi la sine, ca să-i poarte pe toţi, prin înviere, la glorificare şi la fericire veşnică. Impresionant! Un centurion, un soldat roman, văzând cele ce s-au petrecut pe Calvar, şi privind spre cel răstignit, a ajuns să declare împreună cu ceilalţi soldaţi: "Cu adevărat acesta era Fiul lui Dumnezeu" (Mt 27,54); "Cu adevărat omul acesta era drept" (Lc 23,47). Cel drept a fost înălţat pe cruce, Dumnezeu a îmbrăcat firea omului, s-a făcut asemenea oamenilor, devenind astfel Fiul Omului, el fiind Fiul lui Dumnezeu, ca să-i atragă pe toţi la el şi să-i împace cu Tatăl. Acum are loc ora glorificării, ora răscumpărării; pe Calvar şi pe cruce se desăvârşeşte împăcarea omului cu Dumnezeu, ora glorificării sale şi a celor ce cred în el. Când voi fi ridicat de la pământ, când voi ieşi biruitor din mormânt, atunci îi voi atrage şi-i voi aduna pe toţi la mine. Acesta este momentul victoriei, pecetluirea sacrificiului şi a iubirii - Învierea. Acum a fost confirmat cuvântul său: Când voi fi ridicat de la pământ, când voi urca pe cruce, voi birui, voi învinge. O biruinţă iscălită cu sângele său, o iubire întărită prin biruinţa morţii, o victorie definitivă. Acesta e misterul mântuirii veşnice, misterul învierii fericite. La acest moment al dăruirii şi al glorificării sale făcea referinţă Isus când i-a întâmpinat pe grecii sosiţi la templu pentru sărbătoare, care doreau să-l vadă. "A venit ceasul ca Fiul Omului să fie glorificat. Adevăr vă spun: dacă bobul de grâu, care cade în pământ nu moare, rămâne singur; însă dacă moare, aduce rod mult" (In 12,23-24). Pentru a aduce rod e nevoie de jertfă, căci numai jertfa şi moartea garantează viaţa, învierea şi glorificarea. Cine se lasă luminat de credinţă înţelege, cu adevărat, misterul jertfei pe care a ales-o Isus Cristos, îmbrăţişând crucea. Credinţa este singura în stare să-l facă pe om să se bucure de victorie şi să ajungă împreună cu Cristos la măreaţa sa glorificare. Retrăind, în acest binecuvântat An al Credinţei şi al Familiei, cu vie credinţă şi reînnoită însufleţire, misterul dăruirii, al morţii şi al învierii sale glorioase, împreună cu întreaga Biserică locală, cu întreaga familie creştină, alături şi împreună cu păstorul cel nou al Bisericii noastre, papa Francisc, pentru care ne-am rugat, ca Dumnezeu să-l aleagă şi să-l aşeze în fruntea Bisericii, şi pentru care nu vom înceta să ne rugăm ca el să ne întărească în credinţă, proclamăm, acum de sărbătoarea sărbătorilor, sfânta Înviere, cu un nou entuziasm şi cu o nouă speranţă de înviere, bucuria credinţei noastre, spunând: Moartea ta o vestim, Doamne, şi învierea ta o mărturisim până când vei veni în slavă!

Petru Gherghel, Episcop de Iaşi

 

 

Catolicii sărbătoresc duminică Paştele, cu cinci săptămâni înaintea ortodocşilor

 

Credincioşii catolici serbează duminică Paştele, cu cinci săptămâni înaintea ortodocşilor, acesta fiind cel mai mare interval între sărbătoarea Învierii Domnului la cele două Biserici, care, altfel, au unele tradiţii şi obiceiuri asemănătoare legate de acest eveniment.

Catolicii sărbătoresc duminică Paştele, cu cinci săptămâni înaintea ortodocşilor-Foto:mediafax.ro

După ce au participat la comemorarea intrării solemne a lui Isus în Ierusalim, în Duminica Floriilor, credincioşii romano-catolici comemorează Patima şi Moartea Domnului, în timpul Săptămânii Sfinte, şi se pregătesc să-l întâmpine pe Cristos Cel Înviat.

În Catedrala "Sf. Iosif" din Bucureşti, celebrările din timpul Săptămânii Sfinte şi din Solemnitatea Învierii Domnului au ajuns, vineri, la Patima Domnului. În sâmbăta sfântă (Vigilia Pascală), începând cu ora 23.00, tot la Catedrala "Sf. Iosif" din Capitală, romano-catolicii vor începe celebrarea Învierii Domnului.

Paştele, indiferent de data la care este sărbătorit, reprezintă cea mai mare sărbătoare a creştinilor. Doi ani la rând, în 2010 si 2011, Paştele a fost sărbatorit în aceeasi zi de toţi creştinii - ortodocşi, catolici, greco-catolici, evanghelici şi reformaţi, dar şi de cei din cultele neoprotestante. Următorul an în care Paştele va fi din nou sărbătorit în aceeaşi zi, respectiv la 20 aprilie, de ortodocşi şi catolici va fi 2014.

Numele sărbătorii vine de la cuvântul "pesah" al vechilor iudei, care înseamnă "trecere". Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă, iar apoi, trecerea poporului israelian, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal, din robia egipteană la libertatea deplină.

Dacă mielul pascal a prefigurat, încă de atunci, sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Isus Cristos, sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte, pentru fiecare creştin în parte, o trecere, atât de la moarte la viaţă cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu, de la rău la bine.

Modul sărbătoririi Paştelui a fost diferit de-a lungul timpului, deşi, în esenţă, s-a păstrat ca în primele veacuri. Pentru creştinii primelor secole, Învierea Domnului era cel mai mare eveniment din istoria mântuirii, care stă la temelia Bisericii creştine. Noaptea de Paşte era petrecută în biserici, cu priveghi şi rugăciuni. Tot atunci avea loc botezul catehumenilor (candidaţii la botez), iar momentul Învierii era întâmpinat cu cântări de bucurie, cu săvârşirea Sfintei Jertfe şi cu lumini multe, semn al bucuriei şi luminării duhovniceşti.

Astăzi, Noaptea Sfântă a Învierii aduce binecuvîntarea focului în afara bisericii, aprinderea lumînării pascale, preconiul pascal (o cîntare specială adresată lui Cristos, lumina lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea Evangheliei Învierii, înnoirea făgăduinţelor de la Botez şi împărtăşirea credincioşilor. La finalul sfintei Liturghii, există şi obiceiul de a merge în procesiune cu lumânarea pascală, simbolul Învierii lui Cristos, pe străzile oraşului.

În duminica Paştelui, în faţa a mii de credincioşi, Suveranul Pontif va celebra Mesa de Înviere, în piaţa San Pietro de la Vatican. De la balconul bazilicii, Suveranul Pontif va rosti, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea "Urbi et orbi".

Liturghia zilei de Paşte se celebrează, cu mare solemnitate, duminica. În locul actului penitenţial, se face stropirea cu apa binecuvântată în noaptea precedentă, pentru a aminti de botez. Lumânarea pascală este pusă lângă amvon sau lângă altar, unde rămâne acolo tot timpul pascal şi este aprinsă la celebrările liturghice importante de până la duminica Rusaliilor.

Tot la catolici, în ziua de Paşti, copiii trebuie să caute ouăle de ciocolată ascunse de părinţi cât mai bine. Friptura de miel şi cozonacul constituie, ca şi la ortodocşi, delicatese ale mesei festive.

 

www.mediafax.ro

 

Obs.La biserica romano-catolica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Focşani slujba de Înviere va începe sambătă la ora 21,30


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.