Ziua Naţională a Greciei
Poporul care a dat cei mai cunoscuţi filosofi, artişti şi poeţi din istoria Europei sărbătoreşte astăzi Ziua Naţională. O ţară cu o civilizaţie de mii de ani, în care istoria se îngemănează cu mitologia, iar zeii se iubeau cu fiicele Evei, a reuşit să depăşească toate obstacolele şi să renască în primii ani ai secolului XIX din propria-i cenuşă. Aşa a început lupta pentru independenţă a Greciei în 1821 ca o Bună Vestire pentru comunităţile greceşti aflate sub turci sau în diasporă prin toate ţările din Balcani. Vestea cea bună a luptei s-a încheiat în 1828 când Grecii au redevenit stăpâni pe destinul lor, deschizând drumul celorlalte naţiuni europene pentru ieşirea din robia otmană. De atunci şi până astăzi grecii de pretutindeni, de Buna Vestire, sărbătoresc Ziua Naţională. Noi, vrâncenii, uităm că în localităţile noastre aproape jumătate de mileniu grecii au fost o prezenţă constantă după căderea Constantinopolului în 1453, când mari familii elene s-au stabilit în Pricipate şi au fondat familii boiereşti celebre, dintre care unele au ajuns la domnie. A urmat perioada fanariotă când grecii din Fanar au fost puşi de turci să conducă Moldova şi Munteania, iar egumenii greci au luat în stăpânire mai bine de jumătate din aşezămintele monahale româneşti, transformându-le în filiale ale mănăstirilor din Muntele Athos. A fost şi perioada cea mai controversată din relaţiile româno-elene, dar nu trebuie să uităm că primele şcoli domneşti din Principate au avut ca dascăli, profesori greci şi unii din egumenii greci din Vrancea au fost oameni de cultură şi au refăcut aşezămintele monahale cum a fost cazul egumenului Mitrofan Callerghi care a reconstruit Mănăstirea Mera. De asemenea, prin filiera grecească au pătruns în Ţările Române manuscrise şi tipărituri importante pentru spiritualitatea ortodoxă, la loc de cinste situându-se Filocalia. În Focşani, Odobeşti, Adjud şi Panciu au existat mici comunităţi elene până în zilele noastre, însă locul acestora în dezvoltarea localităţilor noastre este adesea neglijat. Se scrie mult şi se vorbeşte despre prezenţa comunităţilor armeneşti şi iudaice şi bine este că amintim acest lucru, dar uităm să punem în evidenţă şi rolul jucat de comunităţile elene din fostul judeţ Putna, care au fost un important factor economic, social, cultural şi religios. Tuturor grecilor din Vrancea, jurnalul nostru le doreşte să rămână pe aceste teritorii, să se bucure de Ziua Naţională a Eladei şi, poate, într-o zi cineva va găsi timp să studieze şi să prezinte vrâncenilor importanţa pe care a avut-o diaspora greacă în istoria fostului judeţ Putna. La Mulţi Ani, Grecia! (Valentin MUSCĂ)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
