Educație

Sfîntul Mucenic Teodosie de la Brazi

Valentin Muscă
22 sep 2006 501 vizualizări
Astazi are loc hramului celei mai importante manastiri din judet

Astazi, in toata Episcopia Buzaului si Vrancei se celebreaza Sfintul Teodosie de la Manastirea Brazi. Nascut intr-un sat din partile Panciului, primeste metania la Manastirea Bogdana si in 1674 ajunge Mitropolit al Moldovei. Cade in dizgratia domnitorului Dumitrascu Voda Cantacuzino si se retrage la Schitul Brazi, care tinea la acea vreme de Manastirea Bogdana. Datorita averii pe care o mostenise reuseste sa scoata la lumina schitul, zideste chilii si chiar o biserica de lemn, fiind considerat unul din ctitorii asezamintului monahal. In timpul unei invazii a tatarilor din 1694 este decapitat in fata bisericii, pentru ca refuza sa spuna locul unde se aflau odoarele schitului. După ani in care nu s-a mai stiut nimic de mormintul mucenicului, pe 20 martie 2000, moastele sfintului au fost descoperite de Iustina Anghelută (1938-2003), stareta schitului Brazi. Trei ani mai tirziu, in octombrie 2003, a avut loc canonizarea Sfintului Ierarh Mucenic Teodosie, fiind prima canonizare pe pamintul Vrancei. Biserica a stabilit ca dată de prăznuire 22 septembrie. Sfintul Teodosie a fost declarat patron al orasului Panciu si al Vrancei. Slujbele de praznuire au inceput in ajun si astazi, oficialitatile orasului Paciu si reprezentanti ai Biserici vor fi prezenti la Sfinta Liturghie.

Monahiile s-au pregatit si asteapta pe credinciosii care vin sa se roage la racla sfintului. Hramul Manastirii Brazi Infiintat oficial de pustnicii Teofilact si Sava in secolul al XV-lea, istoria Schitul Brazi este una din paginile cele mai interesante ale monahismului romanesc. In aproape jumatate de mileniu, monahii care au locuit in chiliile subterane de pe Valea Haulitei au cunoscut momente de incercari, dar si clipe de liniste cind au putut ridica biserici si ziduri de aparare. Viata fostului schit de calugaria fost marcata de mai multe persoane providentiale. Primul a fost Teodosie, fost mitropolit al Moldovei, care a inzestrat schitul cu proprietati si a infiintat metoacele Musinoale si Trotusanu. I-a urmat vestitul staret Dimitrie care a condus aproape trei decenii, in prima parte a secolului al XIX-lea, destinele schitului si a ridicat o impozanta biserica de caramida ale carei ruine se mai vad si azi. Tot Dimitrie a infiintat Schitul Sfintul Ioan, in apropiere de Brazi. De-a lungul anilor, peste schit s-au abatut cutremurele, care au distrus in mai multe rinduri bisericile asezamintului. Ultimul, cel din 10 noiembrie 1940 a pus la pamint toate bisericile din Podgoria Panciu. Schitul a fost desfiintat in 1959, ca majoritatea manastirilor din tara, in anii comunismului ajungind ruina. Ultima persoana providentiala a fost monahia Justina Angheluta, prima stareta a asezamintului dupa reinfiintarea sa in 1990. Dupa o munca titanica, in numai un deceniu, din ruine s-a inaltat o adevarata vatra monahala, manastirea fiind acum una din cele mai importante asezari monahale din Romania.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.