Educație

„Statul romanesc este un bărbat frumos şi impotent”

Ziarul de Vrancea
17 mar 2013 1321 vizualizări
A spus la Focşani academicianul Răzvan Theodorescu, subliniind că în Romania „cultura trebuie s-o facă mecenaţii bogaţi”, amintind aici de critoriile maiorului Gheorghe Pastia, care a lăsat oraşului nostru două monumente de cultură u invitatul lunii martie la conferinţele Athenaeum, academicianul a vorbit despre monumentele ruinate, subliniind că „fiecare monument dispărut este un asasinat al istoriei”

Conferinţele publice Athenaeum, susţinute în ultimile luni de personalităţi ale culturii româneşti, au fost un succes, fapt ce a determinat Ateneul Popular „Mr. Gh. Pastia” şi Directia pentru Cultură să continue acest proiect. Invitatul lunii martie a fost academicianul Răzvan Theodorescu, tema conferinţei sale de sambătă seara fiind ”Cultura monumentelor şi monumentele culturii”. În prezenta unui public avizat şi interesat de soarta patrimoniului cultural, academicianul şi-a început conferinţa amintind pe academicianul Virgil Cândea, născut la Focsani, sugerând autoritătilor să nu lase să cadă în uitare numele acestui important cărturar. Pornind de la valorile patrimoniale universale, aflate pe lista UNESCO, academicianul Theodorescu a vorbit publicului local despre minunatele monumente de patrimoniu din ţară şi din judeţul Vrancea, nu suficient cunoscute, nu destul protejate, distruse de multe ori cu bună ştiintă de oameni care nu-şi urmăresc decât propriul interes şi pe care istoria îi va condamna mai devreme sau mai târziu.

„S-a trăit o foame în a distruge monumentele!”

În opinia omului de cultură, Patrimoniul este o avere..., iar „monumentele sunt martori tăcuţi care trebuiesc ascultaţi şi respectaţi”. „Din păcate noi suntem un caz unic: în timp de pace am distrus Bucureştiul. În anii 70-80 cei în măsură să hotărască soarta acestui patrimoniu inestimabil au trăit o foame în a distruge monumentele”, a spus Răzvan Theodorescu. La Focşani, academicianul a tras şi un semnal de alarmă, întrucat unele dintre monumentele protejate de UNESCO ar putea fi declasate. Acest fapt ar constitui „o palmă pentru Romania”, în ultimii 50 de ani fiind excluse din listă doar câteva ţări. Theodorescu a vorbit despre splendidele monumente dacice din Munţii Orăştiei, afectate de diverse intervenţii care ar pune sub semnul întrebării prezenţa lor pe lista patrimoniului mondial, despre bisericile din Bucovina care, prin pictura lor de o frumuseţe desăvârşită, nu bucură doar ochiul şi sufletul, ci aduc, în lipsa documentelor scrise, lămuriri privind istoria unor familii domneşti şi rudenia dintre ele. Un exemplu în acest sens este descendenţa genealogică pe linie maternă a Movileştilor din Petru Rareş. O altă biserică din Pătrăuţi-Bucovina adăposteşte friza războinicilor, cheia tratatului de pace încheiat cu turcii, după luptele de la Războieni, potrivit academicianului. Unice în patrimoniul nostru naţional sunt şi bisericile cetăţi săseşti.

Monumente vrancene demne de patrimoniul UNESCO

Amintind de mausoleele, în care îşi dorm somnul de veci eroii din Primul Război Mondial, monumente care au fost restaurate recent, academicianul Theodorescu a spus că şi-ar fi dorit să existe, pe şoseaua E85, un muzeu în care ghidul să prezinte turiştilor desfăşurarea luptelor şi miscarea  de trupe. Demne de admiraţie dar şi de protectia UNESCO sunt şi mănăstirile vrancene. Fostul ministru al Culturii din guvernarea PSD din perioada 2000-2004 a amintit şi de superba biserică de la Bordeşti, în care se mai păstrează un rest din pictura realizată de Pârvu Mutu şi ucenicii săi. Specialiştii care au salvat-o de la ruină au făcut minuni. Din păcate, monumentul este închis, ori astfel de bijuterii istorice trebuiesc văzute, vizitate şi protejate. „Mănăstirile de la Vărzăreşti, Poiana Mărului, unde au venit călugării din Ucraina, în frunte cu Vasile cel Mare - un mare reformator -, şcoliti într-o cultură teologică aspră, nu întotdeauna simpatici, aceşti călugări, duşi apoi la Neamţ, au creat o mare spiritualitate ortodoxă. Putem aminti mănăstirile Coteşti, Mera, cu o spiritualitate care poate exista şi la Odobeşti”, a mai spus Răzvan Theodorescu. Acesta a dezvăluit că visul său a fost să descopere legendara cetate Milcovia, localizată de istorici în zona Odobeştiului. „Am găsit pe dealul Şarba câteva urme dar erau legate de Mera mai mult. Cred că într-o zi vom afla mai multe despre Civitas Milcoviensis, cu o mare încărcătură de spiritualitate catolică”, a spus publicului Răzvan Theodorescu. Se ştie că episcopia catolică Milcovia, cunoscută Episcopia Cumanilor, cuprindea unele regiuni ale Transilvaniei, părţile Milcovului, ale Siretului, Vrancei şi Cetăţii Albe. Reşedinţa se presupune că era pe râul Milcov, lângă care ar fi existat un oraş numit Milco sau Milcov. Scopul iniţial al episcopiei era convertirea „barbarilor” din acel teritoriu. Răzvan Theodorescu a amintit la Focşani şi despre lăcaşele de închinăciune din lemn, realizate de meşteri locali, sau de bisericile de zid din Soveja sau Profetul Samoil şi Precista din Focşani, simboluri ale crestinătătii românesti.

Focşaniul cult

În sec XIX - începutul sec XX nucleul culturii focşănene îl constituia comunitatea armenească, după cum a amintit Răzvan Theodorescu. Acesta a povestit că în vechiul Focşani se organizau serate muzicale, existau Teatrul, Ateneul, clădiri impresionante, ridicate cu banii maiorului filantrop Pastia, „un mare mecena”, unde focşănenii aveau acces la cultură. „Cultura trebuie s-o facă mecenaţii bogaţi căci statul romanesc este un bărbat frumos şi impotent. Monumentele nu se pot apăra, ne au pe noi drept avocaţi. Fiecare monument dispărut este un asasinat al propriei noastre fiinţe, a propriei noastre istorii. Să le vizităm! Atunci când adăpostesc şi un muzeu se poate îmbina istoria văzută cu cea nevăzută. Să înţelegem, cu o secundă înainte, momentele istoriei contemporane”, a spus în încheiere academicianul Răzvan Theodorescu, după care a răspuns întrebărilor adresate din public. Răzvan Theodorescu este istoric de artă şi doctor în ştiinţe istorice, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene şi profesor la Universitatea de Arte. (Lavinia TOMA)

Romania şi UNESCO

Patrimoniul mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) din România include în prezent pe lista sa 7 monumente sau locuri: Delta Dunării, aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighişoara, bisericile de lemn din Maramureş şi fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei. De asemenea, în 2007 oraşul Sibiu a fost capitală europeană a culturii. UNESCO cuprinde 191 de state membre şi a fost fondată în 1945 cu scopul de a contribui la pacea şi securitatea lumii prin colaborarea între naţiuni în educaţie, ştiinţă şi cultură. Una dintre misiunile UNESCO este cea de a menţine o listă de locuri din patrimoniul mondial, a căror conservare şi salvare sunt importante pentru comunitatea mondială. România este membră UNESCO din 27 iulie 1956.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 4

Adaugă comentariu
cititor, acum 2014 zile, 20 ore, 50 minute, 23 secunde
distrugerea sau ignorarea monumentelor romanesti se petrece de la un capat la altul al tarii. Acum o luna a inceput modificarea planului arhitectului celui ce a construit Monumetul Ostasului roman de citeste integral
unirist-bravo Poll, acum 2015 zile, 8 minute, 26 secunde
Eu in locul directorilor care au transferat elevii aia trei ,mediocrii,de la nr 3 la Cuza,transferam si pe toti dar pe toti ciyob.alaii de la Agricol Odobesti ,cu tot cu femeie de servici,sa moara citeste integral
Ion Builion, acum 2015 zile, 29 minute, 52 secunde
Ce cantari mai trageam seara cu baietii la un sprit cand veneam de la vreon ciubuc de se cutremurau geamurile era mistou tare eram si mai tineri mai cu vana
Ulise Grosu, acum 2015 zile, 53 minute, 11 secunde
Este regretabil ca la conferinta academicianului Razvan Teodorescu nu au fost mai mult de 50 de focsaneni, aspect care demonstreaza amatorismul organizatorilor. De altfel, cam atata poate seful citeste integral
Kobo Abe, acum 2014 zile, 11 ore, 17 minute, 16 secunde
50 de focsaneni la gargara gagademicianului purificat prin arderea dosarului de Securitate e o cifra interesanta. Foscanenii nu pot fi prostiti la nesfirsit de tot felul de impostori si de ciumpalaci citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.