Educație

De necrezut! Cum a început serbarea Unirii Mici de la Focşani?

Ziarul de Vrancea
24 ian 2013 6024 vizualizări
Puţini vranceni ştiu că sărbătorirea Micii Uniri de la Focşani a fost o iniţiativă a cadrelor didactice de la Colegiul “Unirea”.Primul document care pomeneşte de o sărbătorire datează din anul 1888 şi constă într-o invitaţie a directorului liceului, D. F. Caian, adresată primarului urbei.Sărbătorirea Micii Uniri a căpătat proporţii naţionale din 1909 cand, de la Preşedinţia Consiliului de Miniştri porneşte o Programă pentru serbarea zilei de 24 ianuarie, a 50-a aniversare a Unirii.In timp, prezenţa unor înalte oficialităţi la Focşani a devenit o tradiţie de fiecare 24 ianuarie

A devenit o tradiţie să sărbătorim în fiecare an Mica Unire la Focşani, dar puţini sunt cei care ştiu că iniţiativa de a organiza evenimente publice în această zi specială pentru romani  le aparţine cadrelor didactice ale Colegiului Naţional Unirea din Focşani. Arhivele Focşaniului nu pomenesc că în primele decenii ale domniei lui Carol I să fi existat vreo manifestare care să amintească de ziua de 24 ianuarie. Iniţiativa a apărut în anul 1880, chiar din partea corpului profesoral al Colegiului Naţional Unirea, pe atunci gimnaziu, care cerea ca şcoala să se numească „Unirea”, iar 24 ianuarie, ziua Unirii, să devină patronul gimnaziului. Aşa se face că gimnaziul se va numi “Unirea”, nume pe care îl păstrează şi după ce în 1884 Gimnaziul „Unirea” devine Liceul „Unirea”. Acela a fost anul (1884) în care s-a şi sărbătorit prima dată patronul Liceului „Unirea”. Primul document care pomeneşte de o sărbătorire datează din anul 1888 şi constă într-o invitaţie a directorului liceului, D. F. Caian, adresată primarului urbei. „Duminică 24 ianuarie curent, fiind patronul acestui liceu, se va oficia Te-Deum la orele 12 meridiane în salonul liceului şi la urmă se vor ţine discursurile de ocaziune”. Un an mai tarziu, în 1889, noul director, G. I. Pamfil, a făcut o invitaţie asemănătoare, iar din 1891, la împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea Liceului „Unirea”, directorul liceului invită onorabilul Consiliu comunal „a decide o sumă potrivită, spre a întâmpina cheltuielile necesare”. Programul serbării, după părerea directorului, trebuia făcut de primarul oraşului împreună cu preşedintele Consiliului permanent şi directorul liceului. Astfel, de la an la an sărbătoarea a devenit una fastuoasă. În 1900, directorul de atunci al şcolii, Constantin Calmuschi, a fost cel care a dat evenimentului o amploare deosebită, ţinand cont şi de schimbările şi efervescenţele sociale din epocă. Programul serbării şcolare din 24 ianuarie 1900, care are loc “în sala cea mare” a Liceului „Unirea”:, cuprindea: “Cuvântarea de deschidere rostită de C. Calmuschi, directorul liceului; „În chestia Unirii”, o conferinţă şi coruri: „Imnul liceului”, „Hora Unirii”, „Deşteaptă-te române”, toate executate de formaţia şcolii”. Sărbătorirea Micii Uniri a căpătat proporţii naţionale din 1909 cand, de la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, porneşte o Programă pentru serbarea zilei de 24 ianuarie, a 50-a aniversare a Unirii.


Colegiul Unirea a dat mari personalităţi ţării



Nicolae Ţipeiu, primul director al Gimnaziului Unirea

Colegiul Naţional Unirea de astăzi a luat fiinţă ca gimnaziu pe 7 ianuarie 1866, printr-un ordin domnesc, fiind prima unitate de învăţămant secundar din zonă şi printre primele din Romania. Şcoala funcţionează în actuala clădire din anul 1900, construită după planurile arhitectului C. Băicoyano. Liceul Unirea a avut ca elevi ori profesori mari personalităţi ale ştiinţei şi culturii romaneşti, printre care: Ştefan Neagoe, Dumitru F. Caian, autorul primei monografii a oraşului Focşani, I. A. Bassarabescu, Ovid Densusianu, scriitor, profesor universitar, distins filolog, C. G. Giurăscu, ilustru istoric, profesor universitar, Gh. Bogdan Duica, critic literar şi scriitor - au fost unii dintre marii profesori ai liceului, iar Anghel Saligny, Simion Mehedinţi, Ion Mincu, Duiliu Zamfirescu, Ştefan Longinescu, Gh. Longinescu, Ion Diaconu, Ion Nestor, Mihai Steriade, Virgil Huzum, Emanuil Petruţ, Cornel Coman sunt numai câteva dintre numele foştilor elevi de excepţie ai liceului. Colegiul Naţional Unirea este primul liceu din judeţ care a devenit colegiu în anul 1997.


Kogălniceanu şi-a cedat leafa pentru şcoala comercială din Focşani


Alte două licee de prestigiu din municipiul s-au legat de personaliţăţile Unirii Principatelor Romane, făcurite sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza în 1959. Vorbim de colegiile Al. I. Cuza şi Mihail Kogălniceanu. Colegiul Economic “Mihail Kogălniceanu” îi poartă numele deputatului de Focşani la acea vreme, care în anul 1862 anunţa Ministerul Cultelor că cedează retribuţia cuvenită ca membru al Comisiei Centrale (ce funcţiona la Focşani), pentru înfiinţarea unei clase de comerţ. Oferta nu a fost materializată de edilii oraşului, însă ca o recunoaştere a acestei iniţiative, Liceul Economic a primit în 1993 numele de Liceul Comercial “Mihail Kogălniceanu”. Istoria şcolii comerciale vrancene începe în anul 1864 cand se înfiinţează, în cadrul Şcolii de Băieţi Focşani Sudici, primul curs de pregătire în domeniul comerţului organizat duminica, dar care nu a avut viaţă lungă. În 1915 a luat fiinţă prima Şcoală Serală de Comerţ, legitimată un an mai tarziu, la iniţiativa Liceului Unirea. Sediul a fost iniţial în cadrul Camerei de Comerţ, apoi acesta s-a mutat pe Strada Coteşti, dar a funcţionat în anii’70 şi în actualul sediul al Şcolii “Anghel Saligny”. Mihail Kogălniceanu (6 septembrie 1817 – 1 iulie 1891) a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric şi publicist român originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, şi mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în domniile lui Cuza şi Carol. A fost unul dintre cei mai influenţi intelectuali români ai generaţiei sale. Pe 7 octombrie 1857, în cadrul Adunării ad-hoc a Moldovei, Kogălniceanu prezenta Proiectul de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale“ ale românilor moldoveni, arătând că "dorinţa cea mai mare" este Unirea Principatelor într-un singur stat.


“Alexandru Ioan Cuza”, fosta şcoală de fete


Colegiul Naţional “Al. I. Cuza poartă numele domnitorului Moldovei şi Ţării Romaneşti, din anul 1958, atunci Şcoala medie mixtă, transformată în liceu în 1965. Şcoala însă a fost înfiinţată în anul 1889 ca “externat secundar de fete”. Timp de doi ani profesorii au predat gratuit, şcoala devenind publică din 1901. Transformată în Liceul de Fete, unitate de învăţămant s-a mutat în propriul local în anul 1921, acesta fiind pus la dispoziţie de Ministerul Instrucţiunii Publice de atunci. Colegiul Cuza şi-a caştigat renumele ca fiind unul de prestigiu în urma rezultatelor celor care au învăţat aici: Leopoldina Bălănuţă, prof. dr. Irina Mavrodin – Universitatea Bucureşti, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Uniunii Scriitorilor (2002), Koller Eduard – proiect manager – Microsoft USA, Radu Sorin Văcăreanu – prof. univ. dr. ing. Prodecan al Facultăţi de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Conferenţiar Universitar dr. ing. Cătălin Popovici - Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” – Iaşi, Adrian Drăguşanu – inginer Development Architect SAP France, Oana Macovei - lector dr. Northeastern University, Departamentul Matematică, Alina Bărbulescu – phd. Mathematics and Economics Abou Dhabi University, College of Arts and Sciences, United Arab Emirates şi mulţi alţii.
C – curgerea timpului în favoarea valorii
U – unirea spiritelor tinere întru recunoaşterea trecutului
Z – zăcăminte de cultură şi sensibilitate
I – iubirea pentru frumos
S – spirite deschise spre viitor
T – timpul icoană
(Mihaela VLĂDESCU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Orole, acum 1786 zile, 23 ore, 34 minute, 42 secunde
Radu Vacareanu nu mai este de 1 an prodecan al Facultatii de Constructii, ci este prorector al Universitatii Tehnice de Constructii.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.