Educație

Colegiul Naţional Unirea la ceas aniversar

Ziarul de Vrancea
23 ian 2013 3221 vizualizări
Secretele “CNU” spuse de profesorul Cornel Noană, directorul Colegiului Naţional Unirea Focşani, care îşi serbează ziua azi

Anul acesta se împlinesc 146 de ani de când a apărut în Focşani liceul care a devenit repede un focar de lumină pentru locuitorii urbei şi pentru tot ţinutul Vrancei, ba chiar mai departe, până dincolo de Milcov, fiind multă vreme cea mai înaltă instituţie de cultură pe spaţiul ce ţinea de la Buzău până la Bârlad. Înfiinţată ca un gimnaziu ce-şi deschidea porţile pe 7 ianuarie 1866, şcoala avea să se transforme sub imperativele vremii şi prin râvna celor care au slujit-o, în liceul de mai târziu, care a dat ţării atâţia oameni de prestigiu în literatură, artă, ştiinţa, în viata politică şi administrativă a societăţii - Anghel Saligny, Duiliu Zamfirescu, Ştefan şi Gh. Longinescu, Mihai Steriade, Ion Nestor, Ion Diaconu şi multe alte nume care au strălucit pe cerul culturii româneşti. Nu putem să-i uităm nici pe cei care, prin ştiinţa şi harul lor pedagogic, au rămas pentru totdeauna în sufletul elevilor care au învăţat în această şcoală şi care le-au marcat destinul, precum: Ovid Densuşianu, Marcel Brânzdă, Gh. Bogdan-Duică, Const. Giurăscu, I. M. Raşcu, Alex. Arbore, Petrache Dima, adevărate personalităţi ale culturii moderne şi contemporane. După o perioadă de 12 ani de profil industrial, de la 1 septembrie 1990, liceul s-a înscris pe o traiectorie care avea să-l conducă spre statutul de colegiu şi la performanţele care l-au situat printre primele instituţii de învăţământ mediu din ţară. Încercăm prin acest articol să creionăm câteva din momentele prin care liceul Unirea a fost parte activă la viaţa culturală a oraşului nostru.

Iniţiative pentru publicul doritor de cultură

În anul 1879 lua naştere în Focşani Societatea Culturală Unirea, care dispunea şi de o bibliotecă ce împrumuta cărţi la domiciliu. Desigur, fondul bibliotecii era foarte modest - doar vreo 200-300 de volume, dar era un început cu viitor şi la el au contribuit şi profesorii şi elevii Gimnaziului cu bani şi cărţi: din acest început se va constitui biblioteca judeţeană de astăzi, ce poartă numele lui Duiliu Zamfirescu.În anul 1980 s-a înfiinţat la Focşani un Ateneu, cu o frumoasă activitate de difuzare a culturii în masă, prin conferinţe ţinute tot de profesorii de la liceu şi care erau frecventate desigur, de publicul doritor de cultură. Iniţiatorul acestei instituţii de lumină a fost profesorul Constantin Lupu, de filozofie şi economie politică, dar aici au putut fi ascultaţi şi I. Panaitescu, profesor de istorie, oratorul şi enciclopedistul clasic al liceului: “La conferinţele lui, dacă nu te grăbeai să vii devreme, nu mai găseai loc. Eminentul semănător cultural avea grijă să vie cu marfa autentică, de calitatea I, care-ţi înnoia şi împodobea sufletul, apropiindu-se de înălţimile lui de simţire şi înţelegere, nota scriitorul I. A. Basarabescu. şi Duiliu Zamfirescu, în pauzele oferite de misiunea să diplomatic, simţea plăcerea să vorbească în faţa publicului din oraşul copilăriei. În anul 1894 a luat fiinţă Societatea literară şi ştiinţifică Milcovu. Scopul ei era în ce priveşte secţia literară, îndemnul la îndeplinirea datoriei către ţara, familie şi legi, iubirea de muncă vrednică şi cinstită, de ordine şi economie. O nouă şi importantă contribuţie şi-au adus profesorii şi elevii liceului în viaţa culturală a oraşului Focşani, prin Societatea literară a elevilor de curs superior, întemeiată la începutul lunii octombrie 1898, din iniţiative mai multor profesori de aici, în frunte cu Constantin Moisil. Încă de la început şedinţele Societăţii puteau fi frecventate şi de public, ceea ce era un mare serviciu adus iubitorilor de literatură din oraşul Focşani. Activitatea Societăţii se va ridica pe o treaptă superioară în vremea cât a fost condusă de I. M. Raşcu, în anii 1919-1923. Prin variata şi profunda lui cultură dizertaţiile lui I. M. Raşcu, ce nu erau cu nimic mai prejos celor ţinute la catedrele universitare, au fost izvor de delectare pentru publicul auditor, cultivând dragostea pentru cultură, pentru frumos şi contribuind la înălţarea spirituală a celor care au avut bucuria să-l asculte. Anuarele Societăţii scoase de I.M. Raşcu au fost ele însele un izvor de culturalizare a publicului.

O revistă centenară şi o “Ligă culturală”

"Revista noastră", publicaţia elevilor şi profesorilor unirişti, apărută în 1912 sub redacţia profesorului Dimitrie Papadopol, a avut şi ea o influenţă binefăcătoare asupra publicului cititor din şcoală şi din afara ei. Această influenţă s-a exercitat în diverse direcţii, pe de o parte prezentarea producţiilor literare a elevilor, nu lipsite de calităţi, cu notele de călătorie, cu evocarea unor personalităţi, dar, pe de altă parte şi prin aceea că publicând ştiri despre românii din provinciile aflate dincolo de graniţele statului, la rubrica "Veşti de la fraţi" şi a contribuit la sporirea conştiinţei naţionale în ajunul unui moment hotărâtor din istoria noastră, desăvârşirea unităţii naţionale. O latură importantă a activităţii cultural desfăşurate de profesorii şi elevii Liceului "Unirea" Focşani, cu iradiere în tot ţinutul, a fost aceea din cadrul Ligii Culturale, secţia Focşani. La 24 ianuarie 1891 se inaugura în sala Universităţii din Bucureşti, Societatea pentru unitatea culturală a tuturor românilor, numită pe scurt Liga culturală sub preşedenţia rectorului Universităţii, Alexandru Orăscu. La apelul Ligii, oraşul Focşani a fost printre primele 14 oraşe din ţară care au înfiinţat secţii ale ei. Ea îşi inaugura activitatea în localul cele mai prestigioase instituţii de cultură din Focşani, Liceul "Unirea", având ca preşedinte pe directorul lui, prof. D. F. Caian. Statutul Ligii arăta că scopul ei este de a cultiva conştiinţa solidarităţii în întregul neam românesc şi de a întreţine o mişcare care să legitimize misiunea culturală a românilor în Orient, iar ca mijloace se recomandau: înfiinţarea de săli de lectură, biblioteci, tipărirea de cărţi, conferinţe şi întruniri publice, sărbătorirea evenimentelor naţionale din trecut, formarea unui fond de ajutor din donaţii.

"Milcovia", "Ethos", „Societatea Filarmonică”,

Una din cele mai însemnate publicaţii focşănene redactate de profesorii de la "Unirea", care a constituit un act ce cultură pentru oraşul Focşani şi ţinutul din jurul său, a fost revista "Milcovia", publicaţie regională de studii, adică o revistă care să prezinte ţinutul Putnei până dincolo de Milcov, cu natura, istoricul, obiceiurile oamenilor şi economia lui. O altă publicaţie importantă a fost revista "Ethos", care a apărut o scurtă perioadă (1941-1943) dar suficient pentru a populariza creaţia folclorică a ţinutului Vrancei şi regiunii din jur. Trebuie amintită aici şi „Societatea Filarmonică”, înfiinţată de profesorii liceului în anul 1899. Sunt doar câteva din faptele petrecute în istoria urbei noastre şi la care parte activă au fost elevii şi profesorii unirişti. Au fost perioade când titlul de bacalaureat al Liceului „Unirea” era cea mai bună recomandare pentru admiterea în Universitate. Este important faptul că liceul a funcţionat fără întrerupere (cu excepţia situaţiilor de război) de la înfiinţare şi până în prezent, prestigiul său fiind menţinut în toate vremurile prin strădania, dăruirea şi valoarea profesorilor şi elevilor săi. Din anul 1997 instituţiei noastre i s-a atribuit denumirea de Colegiul Naţional „Unirea”, decizia Ministerului Educaţiei Naţionale fiind întemeiată pe tradiţia liceului, dar mai ales pe rezultatele din ultimii ani.  Chiar dacă are în spate o valoroasă tradiţie a învăţământului clasic românesc, în ultimii ani Colegiul s-a remarcat printr-o evidentă acomodare la cerinţele învăţământului modern, fapt dovedit si de numeroasele diplome de excelenţă primite în anii 2002, 2005, 2007, 2009, 2010. Ce poţi spune la 146 de ani? Că e suficient de “bătrân” ca să ai o tradiţie glorioasă şi în egală măsură suficient de tânăr pentru a o putea depăşi.

Prof. Cornel Noană, directorul Colegiului Naţional Unirea Focşani


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.