Educație

Migraţia creierelor Studenţii internaţionali ai Vrancei, „export de inteligenţă”

Ziarul de Vrancea
11 ian 2013 7177 vizualizări
De la an la an numărul liceenilor care aplică la universităţi de prestigiu din Europa şi SUA creşte u în străinătate, profesorii au programe care detectează dacă studenţii plagiază sau nu şi pun accent pe gandirea proprie a studentului u Ziarul de Vrancea vă prezintă în numărul de astăzi caţiva dintre studenţii internaţionali plecaţi din Vrancea: Oana Zlatovici studiază cultură şi societate în Suedia, Vlad Iliescu şi Dan Ristea studiază ştiinţe biomedicale, respectiv informatica în Scoţia, Eduard Nicodei studiază inteligenţa artificială în Anglia, Alexandru-Victor Andrei este licenţiat în matematici fundamentale în Franţa iar Andrei-Cosmin Mogoş studiază arhitectura în Danemarca u niciunul dintre cei care au răspuns întrebărilor noastre nu mai doreşte să revină în ţară

Zilele acestea se pregătesc să se reîntoarcă la cursuri studenţii vranceni admişi la universităţi din străinătate. Atraşi de mirajul oportunităţilor de peste hotare, tot mai mulţi tineri vranceni îşi caută rostul în alte ţări. Nu o fac însă cu ochii închişi, ci cantăresc cu mare grijă fiecare pas pe care îl fac, profitand de fiecare şansă care li se oferă. Mărturisesc că încă din anul doi de liceu se gandesc la ţara pe care o vor alege în final, excluzand din start varianta unei facultăţi din ţara noastră, care şi-a compromis încet-încet învăţămantul universitar. Siguri pe cunoştinţele pe care le au, aplică din timp la facultăţi de prestigiu care le oferă şansa unui viitor după absolvire într-o ţară străină.


„Pachetul de la părinţi provoacă aceleaşi emoţii, oriunde te-ai afla”


Vlad Iliescu studiază ştiinţe biomedicale în Scoţia

Vlad Iliescu studiază ştiinţe biomedicale la University of Aberdeen, un oraş în nordul Scoţiei. A absolvit Colegiul Unirea din Focşani în 2012 şi spune că procesul de selecţie a fost unul îndelungat, cu multe aşteptări. Mărturiseşte că a ales o universitate din UK întrucat a considerat că aceasta îi deschide mai multe porţi. Punctele forte care au fost esenţiale în alegerea University of Aberdeen au fost faptul că aceasta este una veche, cu tradiţie (fondată în 1495), are patru premii Nobel (printre care şi premiul Nobel pentru descoperirea insulinei, Macleod fiind student al Universităţii), şansa de a cunoaşte studenţi din diferite state (facultatea avand studenţi de 120 naţionalităţi), are cel mai mare campus wireless din Europa, investiţii consistente. Foarte mult a cantărit faptul că 91% dintre absolvenţi intră direct în activitate, iar unul dintre aspectele hotăratoare pentru tanărul roman l-a constituit faptul că învăţămantul în Scoţia este gratuit. „La început este greu pentru orice student, departe de părinţi la 3.500 de km, trebuie să te descurci pe cont propriu cu bugetul, cu mancarea, cu spălatul rufelor, trezitul dimineaţa şi plecatul la cursuri. Renumitul pachet de la părinţi ajunge oriunde în lume. Nu în cateva ore la Gara de Nord, dar în 5 zile şi conţinutul provoacă aceleaşi emoţii”, ne-a mărturisit Vlad Iliescu. Acesta este unul dintre cei 200 de studenţi romani care învaţă la universitatea scoţiană, iar pentru aceştia condiţiile de cazare sunt deosebite, fiecare student locuind singur într-o cameră. „Eu stau într-un aşa zis „flat” cu încă 4 băieţi cu care împart o bucătărie unde ne facem împreună de mancare şi o sufragerie unde au loc de obicei petrecerile înainte să plecăm în oraş”, ne-a spus Vlad Iliescu. Acesta nu ştie ce va face după absolvire, dar cel mai probabil va rămane în Scoţia, unde „sunt foarte multe oportunităţi”.


Accentul studiului se pune pe practică


Tot în Scoţia studiază informatica, în primul an, şi Dan Ristea, care l-a urmat pe Andrei Franciuc, un alt „unirist” care a tras după el numeroşi absolvenţi focşăneni. Dan Ristea a ales Edinburgh pentru renumele universităţii şi pentru faptul că învăţămantul superior de aici e gratuit pentru cetăţenii UE, spre deosebire de Anglia unde poate ajunge la 9.000 de lire. „La început a fost cam greu, nu cunoşteam prea multă lume, dar după ce am început cursurile a fost mai usor, că am avut ceva care să mă distragă. E ciudat să fii foarte departe de casă şi de prieteni, nu ai opţiunea să iei trenul şi să vii în weekend acasă…”, ne spune Dan Ristea. Acesta nu a avut probleme cu naţionalitatea, oamenii neavand prejudecăţi în această privinţă. Din cei 50 de studenţi ai căminului în care locuieşte vranceanul, numai 7 sunt scoţieni, restul de naţionalităţi diferite. Studiul în străinătate i se pare mai uşor în primii doi ani, comparativ cu cel romanesc, unde studenţii sunt bombardaţi cu informaţii, în  occident accentul punandu-se pe practică.


Inteligenţă artificială la The University of York din Anglia


Absolvent al Colegiului Unirea în 2011, Eduard Nicodei a ales The University of York din Anglia, cursul pentru care a optat fiind Computer Science, cu master în Artificial Intelligence. Mărturiseşte că şi-a dorit de la început un master în inteligenţa artificială şi ştia din primele zile de liceu că va pleca peste hotare să studieze. „Motivul pentru aceasta fiind... să zicem “părerea proastă” pe care o am faţă de universităţile romaneşti (în general): corupţie, neseriozitate, “învarteli”, etc.”, ne-a spus Eduard. Engleza i-a dat puţin de furcă la început, dar după o lună-două putea susţine o dezbatere cu argumente şi contra-argumente. Păstrează legătura cu foştii colegi de liceu, studenţi la Politehnică în Bucureşti, iar din discuţiile cu aceştia şi-a dat seama cat de multe diferenţe sunt între cele două sisteme de învăţămant. „Cea mai mare diferenţă: nu se copiază. NIMIC. Nu există copy-paste de pe Google, nu există copy-paste din cărţi, nu există. Ai un raport de făcut: te documentezi/cauţi surse pe internet, citeşti cărţile, eventual cauţi articole de cercetare şi după, procesezi tu toată informaţia şi scrii ce ai de scris, precizand sursele. În examene nu există nici măcar ideea de a trişa, de exemplu, telefoanele şi toate celelalte surse de informare se pun într-o punguliţă, punguliţa se înnoadă şi se pune sub scaunul pe care stai. Dacă te atingi de acea punguliţă în timpul examenului - pa!”, ne-a povestit Eduard. Sistemul englezesc mai prevede un „supervisor”, adică un profesor care are rolul de a întreba studenţii dacă au probleme cu învăţatul şi cum îi poate ajuta. „Este practic un profesor la care poţi apela în caz de nevoie şi care are şi sarcina de a se interesa de tine - astfel facultatea poate afla din timp atunci cand un student întampină dificultăţi. Şi nu este un supervisor la nu ştiu caţi studenţi, în general are 4-5 pe fiecare an”, ne-a mai declarat focşăneanul. Poate cea mai importantă diferenţă o constituie faptul că din anul II de facultate studenţii pot aplica la diferite companii care le oferă un contract pe cel puţin un an după absolvire. Deşi nu este hotărat dacă va fi Anglia sau altă ţară după absolvire, Eduard Nicodei ştie sigur că nu va fi Romania. În opinia tanărului student, romanii nu ar trebui să fie preocupaţi de felul în care sunt văzuţi în Europa, ci de felul „în care sunt ei” cu adevărat.

Profesorii pun foarte mult accent pe gandirea proprie

Oana Zlatovici studiază cultură şi societate în Suedia

Dorinţa de a călători a stat la baza alegerii unei universităţi din Suedia în cazul Oanei Zlatovici, absolventă a Liceului Pedagogic „Spiru Haret” Focşani în 2011. Oana este studentă în anul II la Facultatea de Cultură şi Societate – Limba şi Literatura Engleză din oraşul suedez Malmö şi, asemenea altor tineri liceeni, a fost atrasă de faptul că ţările europene oferă multe oportunităţi. „Mă încântă să învăţ despre alte culturi şi să cunosc oameni. Oraşul în care locuiesc îmi oferă şansa să descopăr nu doar cultura suedeză, dar şi a altor ţări. Totodată, această experienţă mă ajută la dezvoltarea personală, să cresc şi să înţeleg lucrurile altfel, mai ales că sunt singură. Independenţa, contactul cu oamenii din diferite colţuri ale lumii, cunoaşterea mai multor limbi străine, sunt doar câteva din aspectele care îmi vor fi de folos mai departe pe plan profesional”, consideră Oana Zlatovici. Începutul de drum a fost greu şi pentru ea, dar pe măsură ce a mers mai departe cu atat drumul a devenit mai uşor de parcurs. Suedezii au un sistem interesant de comunicare între profesori şi studenţi în afara orelor de curs, totul realizandu-se pe o platformă online. Temele se trimit printr-un e-mail special, iar corectarea se face cu ajutorul unui program care detectează dacă s-a plagiat sau nu. „Seminariile, pentru mine, reprezintă o parte foarte importantă din cursuri, pentru că fiecare student are ocazia să îşi prezinte opiniile şi să pună accent pe ce nu a fost clar. Tot la seminarii sunt şi peer-review-urile: fiecare student aduce două sau trei copii cu lucrarea sa, formează un grup cu alţi colegi cu care face schimb de lucrări, şi fiecare îl corectează pe celălalt; apoi, se ţine o discuţie cu ce trebuie eliminat sau adăugat. Este o ocazie foarte bună să fim critici şi să schimbăm opinii înainte de a trimite profesorului. Ȋn plus, materialele de învăţare nu au definiţii foarte multe de memorat. Dificultăţile sunt cel mai des întâlnite în înţelegerea cărţilor recomandate pentru curs, însă de obicei primim un set ajutător de întrebări bazat pe fiecare capitol. Sunt multe aspecte de detaliat de care sunt încântată şi care ar fi fost de mare ajutor încă din liceu”, ne-a mai spus Oana Zlatovici. Tanăra studentă nu a ajuns acasă pană acum, urmandu-şi pasiunea pentru călătorie şi mărturiseşte că va accepta provocările pe plan profesional.

Funcţionar al statului francez pentru 8 ani


Alexandru-Victor Andrei îşi doreşte o carieră universitară în Franţa

Aventura străinătăţii pentru Alexandru-Victor Andrei a început în liceu, cand profesorul de matematică de la Colegiul Naţional Unirea, Cornel Noană, a venit cu un fax trimis de Institutul Francez din Bucureşti care informa despre organizarea unui concurs de matematică. S-a hotărat să participe, avand experienţa mai multor concursuri şi olimpiade naţionale de matematică, fiind în final unul dintre primii doi clasaţi. În consecinţă, a obţinut o bursă de studiu de doi ani în «classes préparatoires» la Liceul «Louis le Grand» Paris, cel mai bine cotat din Franţa, cu un sistem dur şi competitiv, corespunzand primilor doi ani de licenţă în universitate, ce are scopul de a pregăti elevii pentru sistemul elitist de învăţămant superior al Franţei. După un concurs naţional cu probe numeroase şi grele a intrat la «Ecole Nationale de la Statistique et de l’Analyse de l’Information (Ensai)» în Rennes, ca «attaché statisticien stagiaire». După doi ani de şcoală aici urmează să fie titularizat în corpul «des attachés statisticiens» al Institutului Naţional de Statistică şi Studii Economice Francez (INSEE), avand şansa să lucreze fie la Direcţia Generală a acestui institut, fie în serviciile statistice ministeriale. Odată cu admiterea la această şcoală a semnat un contract de minimum 8 ani prin care este obligat să lucreze pentru statul francez. Alexandru-Victor Andrei nu s-a mulţumit numai cu atat şi a decis să-şi dea licenţa şi în matematici fundamentale la Universitatea Paris 6 «Pierre et Marie Curie» pe care a urmat-o în paralel cu studiile de la Ensai, continuand cu un master de matematică la aceeaşi universitate. În plus, şcoala pe care o urmează a semnat un parteneriat cu Universitatea Paris Dauphine care le permite studenţilor să obţină o licenţă în economie. Faptul că 100% dintre studenţii care termină o facultate de inginerie în Franţa se angajează în primele două luni de la absolvire, spune totul despre sistemul francez de învăţămant. «În Marile Şcoli de Ingineri totul este orientat spre o inserţie profesională rapidă după terminarea studiilor. De exemplu, în şcoala mea rata de angajare a inginerilor este de 100% după două luni de la terminarea studiilor. Pe parcursul şcolarizării, trebuie să facem stagii obligatorii în marile întreprinderi sau în serviciile statistice din Franţa sau din alte ţări. De exemplu, eu mi-am efectuat stagiul de doua luni, începand cu iulie, la «The Office for National Statistics» în Newport, Marea Britanie », ne-a spus Alexandru-Victor Andrei. Vranceanul este atras de cariera universitară, după ce îi va expira contractul cu statul franceaz, şi intenţionează să-şi continue studiile cu un doctorat. 


„Multe lucruri sunt diferite, dar nu toate sunt neapărat bune”


Andrei-Cosmin Mogoş studiază arhitectura în Danemarca

Sălile de clasă neschimbate de zeci de ani din universităţile romaneşti şi modul de predare restrictiv, în care profesorul este de temut iar studentul într-o continuă stare de stres, pentru a se ridica la nivelul aşteptărilor au fost motivele hotăratoare în alegerea unei universităţi „de afară” pentru Andrei-Cosmin Mogoş. A ales Danemarca pentru că aici nu există taxe de şcolarizare şi mărturiseşte că se aştepta la o lume „mai civilizată, mai curată, tolerantă şi un mediu de studiu modern, atat ca mentalitate cat şi dotări”. Pe măsură ce am trait aici, pot spune că multe lucruri sunt într-adevar diferite, dar nu toate sunt neapărat bune”, îşi începe povestea despre viaţa de student într-o ţară străină Andrei-Cosmin Mogoş. Acesta studiază de trei ani arhitectura la VIA University College. Pentru el mediul de învăţămant danez a constituit o supriză: un program de studiu este bazat pe pregatirea practică. În fiecare semestru studenţii sunt împărţiţi în grupe de către 3 sau 4 pentru a realiza împreuna un proiect de la A la Z, astfel încat după absolvire să fie pregătiţi pentru a face faţă mediului real de muncă. Relaţia student-profesor e mult mai colocvială, discuţiile purtandu-se de la egal la egal, iar profesorii fiind prietenoşi şi răbdători. Pentru a reuşi însă în Danemarca trebuie să înveţi limba lor, deşi se vorbeşte engleza fiind mulţi studenţi internaţionali. ”Sunt destul de naţionalişti. Trebuie obligatoriu să înveţi daneza şi să te integrezi culturii lor pentru loc de muncă full-time după absolvire. Pentru joburi part-time e uşor însă să găseşti ceva. Aproape toţi studenţii au astfel de joburi pentru a-şi asigura banii de chirie şi mancare. O experienţă de genul ăsta te ajută foarte mult să devii mai responsabil pe viitor”, ne spune Andrei-Cosmin Mogoş. Acesta recunoaşte că nu se gandeşte să revină în Romania permanent după absolvire întrucat are mai multe şanse în Danemarca, facultatea pe care o urmează avand relaţii cu multe firme naţionale şi internaţionale foarte serioase. În ţară revine de fiecare dată cu plăcere, cu atat mai mult cu cat pe măsură ce locuieşte mai mult departe de casă i se face dor de ţară tot mai mult. „La început a fost euforia schimbării şi credeam că nu mă mai întorc niciodată. Pe măsură ce am analizat situaţia mai bine, simţi că o parte din tine mereu o să lipsească dacă nu te întorci. Cand nu mai eşti în contact cu presa zilnică, care prezintă o Romanie cinică şi pesimistă, începi să nu mai vezi situaţia aşa de rău. Îţi aminteşti şi de părţile bune ca determinarea, luciditatea şi compasiunea de care dau dovadă romanii”, ne scrie Andrei-Cosmin Mogoş. Aceştia sunt caţiva dintre studenţii vranceni care au decis să-şi caute rostul în viaţă în altă parte, simţind că ţara-mamă nu le poate oferi ceea ce îşi doresc pentru a-şi atinge idealul. (Mihaela VLĂDESCU)

Vranceni cu care ne mandrim


Ziarul de Vrancea va continua să vă prezinte pe parcursul acestui an, în cadrul campaniei „Vranceni în lume”, şi poveştile altor vranceni plecaţi peste hotare, în speranţa că vom afla secretul reuşitei în viaţă departe de casă.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 17

Adaugă comentariu
pt Emy, acum 2078 zile, 16 ore, 13 minute, 20 secunde
Esti cam “in problema” si cam vehement(a) ceea ce ma face sa cred ca esti unul dintre parintii care au incercat sa-si trimita odrasla la studii peste hotare, dar fara succes. Ca sunt si parinti citeste integral
Ulise Grosu, acum 2079 zile, 6 ore, 30 minute, 30 secunde
@Emy Avand in vedere afirmatia, citez : "cat despre ulise m-am dat batut sa ii explic ca tre sa-si ia pastilele. Asa mi-a zis lumea de cand ma stiu, inclusiv parintii si bunicii Dumnezeu sa-i citeste integral
Emy - pt florin chiriac, acum 2079 zile, 7 ore, 46 minute, 44 secunde
Vad ca unii inteleg ce vor din comentariul meu, insa eu singurul pe care l-am aplaudat a fost chiar acel baiat care s-a chinuit putin sa plece afara, de altfel a fost singurul care s-a chinuit. A zis citeste integral
Ulise Grosu, acum 2079 zile, 15 ore, 54 minute, 53 secunde
@NIMENI in DRUM care mi-a transmis mesajul, citez : " pt Ulise acum 12 ore şi 27 minute Ulise, comentariile tale nu au logica. Nu te baga nimeni in seama si te bagi singur? " Recomandarea citeste integral
Eleanor, acum 2080 zile, 3 ore, 33 minute, 54 secunde
,, Mintile luminate discuta idei; mintile mediocre discuta evenimente; mintile mici discuta oamenii." citeste integral
flori chiriac, acum 2080 zile, 3 ore, 59 minute, 27 secunde
Imi pare rau ca isi dau cu parerea cei care nu sunt in cunostinta de cauza. Il cunosc foarte bine pe Andrei Alexandru Victor ( Alice cum ii spunem noi) si nu este un copil de bani gata. Ambii parinti citeste integral
provicia europeana, acum 2080 zile, 4 ore, 5 minute, 40 secunde
Paradoxal, d-na Alina Maiereanu este pe lista profesorilor care au pregatit elevii olimpici, ca urmare a acestei performante a pimit drept "recompensa" destituirea din functia de director. citeste integral
pt Ulise , acum 2080 zile, 4 ore, 30 minute, 4 secunde
Ulise, comentariile tale nu au logica. Nu te baga nimeni in seama si te bagi singur?
Ulise Grosu, acum 2080 zile, 6 ore, 32 minute, 11 secunde
@Ioana Este regretabil, dar nu ati inteles nimic din comentariul lui "Emy", de aceea s-ar impune sa-l recititi, punandu-va picioarele in apa rece, poate ajuta.
Ioana, acum 2080 zile, 13 ore, 10 secunde
Iata elevii olimpici care au obtinut locul I la olimpiadele nationale si internationale anul trecut 2012 si care reprezinta geniile Vrancei, rezultatele lor sunt incontestabile. Ironiile rautacioase citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.