Annie Muscă, “Ion Miclea, fotograful lui Ceauşescu”
Viaţa unuia dintre cei mai titraţi fotografi de dinainte de 1989 a fost cuprinsă în paginile unei cărţi scrisă de Annie Muscă: «Ion Miclea. Povestea unui fotograf» (Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2012). Originar din Cluj, cu rădăcini austriece dinspre mamă, a venit în Bucureşti la revista «Contemporanul» şi de aici a intrat la începutul anilor 60 în cercul îngust al fotografilor şi jurnaliştilor oficiali ai regimului. Acolo l-a găsit venirea la putere a lui Nicolae Ceauşescu, fiind mai bine de un deceniu fotograful oficial al cuplului prezidenţial. În această calitate a călătorit pe toate meridianele, în Africa, America şi în misterioasa Chină. Dincolo de imaginea oficială, Ion Miclea era un mare artist fotograf, în timpul călătoriilor de serviciu evadând cu mari riscuri din delegaţie pentru a realiza cadre şi imagini care se vor transforma în faimose albume din şi despre ţările pe unde a trecut. Dacă amintim că a publicat în timpul vieţii aproape 100 de albume nu am spus totul. A îndrăgit natura şi lumea artistică a Bucureştiului, fotografiind oamenii de teatru, dar şi marile glorii ale literaturii române, în frunte cu Tudor Arghezi. A publicat şi lucrări pentru copii, însoţite de versuri semnate de Ion Brad. A colaborat cu istoricul Radu Florescu la realizarea unor albume fascinante despre istoria României : «România antiqua» (Ed. Meridiane, 1969), «Daco-romanii» (Ed. Meridiane, 1980), «Tezaure Transilvane la Kunsthistorisches Museum din Viena» (Ed. Meridiane, 1979), «Histria» (Ed. Meridiane, 1989) şi cele 4 volume cu titlul «Strămoşii românilor». Nu mai vorbim despre volumele dedicate marilor oraşe ale Europei, ca şi cele închinate oraşelor şi satelor istorice din România. La acestea se adaugă cele 12 volume despre civilizaţia monastică românească, mănăstirile din Nordul Moldovei şi Hurezii voievodului Constantin Brâncoveanu. A avut expoziţii peste hotare şi vernisaje cum greu ne mai putem imagina astăzi. Sutele de cronici în marile publicaţii culturale ale vremii, în ţară şi în fostul lagăr socialist arată aprecierea de care se bucura artistul în epoca sa de glorie. Pe ultimii metri a fotografiat «Revoluţia română», realizând o incitantă expoziţie la Universitatea din Heidelberg (Germania). Din păcate, marginalizarea de care a avut parte în ultimii ai regimului comunist, ca şi posteritatea nefericită de după 1989, când locul fotografilor clasici a fost ocupat de figuranţi, au tras prea repede cortina peste opera unui artist care va rămâne peste timp prin cele aproape 100 de titluri în Bibliotecile din România şi din Europa, unde albumele au ajuns prin intermediul ambasadelor româneşti. Volumul a fost editat de Biblioteca Bucureştilor şi va fi lansat la începutul acestui an. (Andrei MILCOVEANU)













