Educație

VIDEO!!!Semnal de alarmă! Tradiţiile arhaice din Vrancea au soarta dinozaurilor

Ziarul de Vrancea
28 dec 2012 7806 vizualizări
Tradiţiile care au dus faima judeţului Vrancea, unele unice în ţară, sunt în pericol de a fi uitate u unele consilii locale au încercat stimularea componenţilor unor formaţii, dar aceştia dispar pe rand fără ca tinerii să se arate interesaţi de preluarea tradiţiilor u “prin pierderea tradiţiilor, ne pierdem rădăcinile”, spun specialiştii u primarul din Nistoreşti, membru în formaţia de flueraşi, spune că dansul şi cantecul s-au născut datorită statorniciei, iar acum tineretul a plecat din sat u Chipăruşul de la Nereju, Uncheşii de la Păuneşti, colindătorii de la Ramniceni, buciumaşii, flueraşii şi cimpoierii de la munte sunt încă obieciuri cu care ne putem mandri

Se spune că prin păstrarea tradiţiilor ne păstrăm identitatea, însă ce ne facem atunci cand constatăm că din ce în mai multe dintre tradiţiile şi obiceiurile de odinioară se pierd sau nu mai sunt deloc autentice? Cu toţii ne aducem aminte în preajma sărbătorilor de anii copilăriei minunate din satul bunicii sau chiar al părinţilor, cand zilele de sfarşit şi de început de an erau pline de colindători şi plugari care nu aşteptau bani, ci doar să fie serviţi cu de-ale gurii pregătite special pentru ei de gospodina casei! Cele mai interesante tradiţii, specifice zonei, sunt întalnite, încă, în zona de munte a judeţului, dar pentru cat timp oare? Colindul, sorcova, plugul, jocul ursului şi jocul caprei sunt răspandite în toate localităţile judeţului, dar din păcate numărul tinerilor care le practică se micşorează de la an la an.


Fluieraşii din Paltin, adunaţi cu greu la festivaluri


La Paltin, de exemplu, tot mai puţini tineri mai merg cu Pluguşorul, iar versurile acestuia nu mai sunt compuse, aşa cum se făcea candva, de tineri, în funcţie de gospodăriile în care intrau. Acum tot cei mai în varstă o mai fac, însoţiţi de 2-3 fluieraşi, caţi au mai rămas din fosta formaţie renumită pe plan naţional. „Cand eram eu tanăr Pluguşorul era compus de caţiva tineri mai dezgheţaţi la minte, cu versuri despre localnici, consiliul local şi cine mai era. Acum mai merg doar cei care îşi mai aduc aminte de tinereţe, căci tinerii sunt plecaţi de Revelion în altă parte să petreacă”, ne-a declarat primarul comunei Paltin, Tudorel Bîtcă. Din grupul de fruieraşi, care număra candva chiar şi 40 de membri, au mai rămas numai caţiva. „Ca să îi adun la festivalul pe care îl organizăm noi anual trebuie să vorbesc cu ei din timp ca să vină. Şi aşa adun cam 15-18 persoane. Dintre cei vechi au mai decedat, iar cei mai tineri s-au mutat în alte localităţi. La noi populaţia este îmbătranită, nivelul de trai este scăzut. Îi mai stimulăm cum putem, dar nu mai este interes. Oamenii sunt preocupaţi să-şi caştige existenţa”, a completat primarul comunei Paltin. Formaţia de fluieraşi de la Paltin a fost înfiinţată de fostul primar al comunei, Ionaşc Nichitaş, care a şi organizat în 1967 prima ediţie a festivalului „Pe Plaiul Tojanului”. Tot primarul de atunci a încheiat un contract cu etnomuzicologul D.D. Stancu, directorul muzical al Radio Romania, cel care i-a instruit pe membrii ansamblului din Paltin. Primul concert al ansamblului i-a uimit pe spectatorii de la Sala Uniunii Compozitorilor, care au rămas fără cuvinte în faţa măiestriei de care au dat dovadă vrancenii fără cultură muzicală.


 Cimpoierii din Nistoreşti, stimulaţi de consiliul local


La Nistoreşti, consiliul local şi primăria încearcă să-i stimuleze pe cimpoieri pentru a mai continua. Laureaţi ai multor festivaluri naţionale, cimpoierii au mai rămas numai caţiva, vreo cinci, cu trecerea anilor mulţi dintre ei decedand, iar tineretul nefiind atras de continuarea acestei tradiţii. „Cam puţini au mai rămas, iar varsta pe care o au trece de 65 de ani. Activitatea culturală se face din suflet, inimă şi cu pasiune. Tineretul a plecat, migraţia este un fenomen….Dansul şi cantecul s-au născut datorită statorniciei. Doar în zonele în care mai există pasiune se mai menţin tradiţiile”, ne-a declarat Ion Gogoriţă, primarul comunei Nistoreşti, ei însuşi pasionat de cantatul la fluier. Pentru a nu-i pierde definitiv, autorităţile locale au decis în urmă cu doi ani ca cimpoierii să fie răsplătiţi pentru fiecare participare la un festival judeţean sau naţional cu sume în bani, la care se adaugă asigurarea transportului şi mesei. Din fericire, în zonă se mai păstrează astăzi obiceiul ca în prima zi a Anului Nou tinerii să meargă la hore care se organizează în căminul cultural, spre bucuria părinţilor care-şi văd copiii dispuşi să renunţe la o noapte în discotecă în favoarea unei astfel de petreceri ca în vremurile de demult, cand mamele priveau cum sunt dansate şi curtate fetele. „Îmbrăcămintea este în general modernă, dar în prima zi a Anului Nou tinerii îmbracă straiul popular şi merg cu Pluguşorul”, ne-a mai spus Ion Gogoriţă. La nivelul comunei se încearcă trezirea spiritului artistic prin înfiinţarea grupului folcloric “Nistoreaca” şi a formaţiei de dansuri „Plai de dor” care au în componenţă tineri. Şcoala din localitate are o colaborare cu Şcoala Populară de Artă din Focşani, o clasă de tineri ai locului fiind şcoliţi în arta confecţionării  cimpoaielor şi în ţesături tradiţionale, însă degeaba se fac instrumente dacă nu are cine sufla în ele...


Chipăruşul, marcă înregistrată la OSIM


Succesul pe care îl au nerejenii de la „Chipăruşul” în toată ţara este cunoscut. Consiliul Local Nereju a decis în 2007 să înregistreze la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) numele formaţiei, după un obicei specific zonei. Chipăruşul era de fapt un ritual cu măşti practicat la înmormantări. Se presupune că acest dans era practicat la nivelul comunităţii încă din perioada precreştină. Doisprezece bărbaţi cu feţele acoperite, aşezaţi unul în spatele celuilalt şi legaţi cu aşa numitul „lanţ al vieţii”, dansau în jurul unui foc, trecand peste acesta din cand în cand, ca simbol al purificării sufletului celui decedat. În prezent, acest dans se mai practică doar la privegherea persoanelor în varstă. Deşi elemente ale Chipăruşului se întalnesc şi în alte zone ale ţării, specialiştii spun că acest dans, aşa cum se practică în Vrancea, este original. În prezent Chipăruşul are în componenţă bărbaţi trecuţi de 70 de ani, în fruntea ansamblului aflandu-se inimosul localnic Ştefan Doldor. Ultima reprezentaţie a acestora a fost la Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă ce a avut loc la Focşani înaintea Crăciunului. Din păcate, însă, Vrancea a fost singurul judeţ care nu a avut pe scenă, alături de componenţii de bază, şi tineri. Cu toate acestea, directorul Căminului Cultural din Nereju spune că există în paralel şi un ansamblu de 14 copii, cei mai mici fiind de clasa a II-a. „Sunt copii care provin din familii cu tradiţie, în total 30 cu tot cu colindători. La noi se mai păstrează obiceiul ca în prima zi a anului ca tinerii să se mascheze şi să se adune în centrul satului pentru a merge apoi pe la casele localnicilor să ureze”, ne-a declarat Natalia Dudu, directorul Căminului Cultural din Nereju. Din formaţie face parte şi viceprimarul comunei, Răduţă Bozgonete, care de trei ani ocupă postul de…toboşar.
 

 

 

 

La Soveja tradiţiile se păstrează cu ajutorul şcolii


La Soveja s-a încercat reînvierea tradiţiilor cu ajutorul elevilor. Numărul tinerilor care au plecat la colindat a scăzut de la an la an, poate şi din cauza încetăţenirii ideii că se merge la cerşit, majoritatea tinerilor care băteau din poartă în poartă provenind din familii sărace. Prin urmare, cadrele didactice au îndemnat elevii să preia obiceiurile pe care le-au promovat apoi “În uliţa satului”, iar rezultatele au apărut. “Practicarea acestor obiceiuri nu s-a mai realizat cu un număr însemnat de tineri în ultimii ani, dar rezultatele acţiunilor cadrelor didactice au început să apară. Anul acesta am constatat de Crăciun că numărul de colindători a crescut, mai ales că am încercat să înlăturăm această idée a cerşetoriei”, ne-a declarat profesorul Constantin Macarie, preşedintele Fundaţiei “Simion Mehedinţi – Mioriţa” din Soveja. În prima zi a anului nou tinerii merg cu Pluguşorul, cu paraitori, buhaie şi bice, precum şi cu semănatul, acest din urmă obicei fiind practicat de copii de 12-14 ani care merg la vecini şi la rude. Specific Sovejei este “Botezul apelor” ce are loc pe 6 ianuarie, de Bobotează. Acţiunea face parte din proiectul “Paraul bolnav” al Fundaţiei “Simion Mehedinţi – Mioriţa”, un firicel de apă transformat în groapa de gunoi a satului. Aflat la a 8-a ediţie, “Botezul apelor” de la Soveja se bucură de un succes poate neaşteptat, ce constă în sfinţirea apelor paraului Dragomira, după slujba de Bobotează. Flăcăi îmbrăcaţi în straie populare, cu o sanie trasă de cai şi preotul satului merg la parau unde are loc slujba de sfinţire a apelort, totul încheindu-se cu un spectacol care semnifică şi sfarşitul sărbătorilor de iarnă. Iniţiatorii speră ca în acest fel localnicii să nu mai polueze raul care udă localitatea.


 “Ne piedem rădăcinile”


Şi la Spulber buciumaşii se adună greu şi numai la insistenţele primarului Vasile Rusu care îi stimulează de multe ori chiar personal. Şi grupul de colindători de la Rîmniceni are o medie de varstă înaintată, iar tinerii nu se arată foarte interesaţi de a duce mai departe tradiţia colindelor unice în Vrancea şi poate în întreaga ţară. Reprezentanţii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vrancea spun că misiunea lor este tot mai grea. „Migraţia, lipsa de rezonanţă la nivelul tinerilor  care mai răman în sate, poate şi lipsa de interes în unele cazuri a comunităţilor locale care nu înţeleg că uitand tradiţiile se pierd rădăcinile, legătura cu trecutul, sunt cauzele care vor duce încet la pierderea acestor tradiţii. Este o formă de globalizare care la nivelul comunităţilor are un efect dezastruos”, ne-a declarat Eugen Stoianof, sef secţie în cadrul Contrului Jedeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vrancea. (Mihaela VLĂDESCU)
Foto: Păuneştenii au adus în Piaţa Unirii o mică parte din “carnavalul” care are loc în prima zi a anului la Păuneşti


“Uncheşii” de la Păuneşti au speriat spiritele rele din Piaţa Unirii


Măşti de carnaval rural de la Păuneşti


“Uncheşii” din Păuneşti au venit ieri seară în Piaţa Unirii din Focşani îmbrăcaţi în costume tradiţionale şi înarmaţi cu talăngi uriaşe pentru alungarea spiritelor rele. În prima zi din fiecare an, păuneştenii defilează prin centrul comunei costumaţi cat mai înfricoşător pentru a goni spiritele malefice din anul care tocmai a venit. De această dată, caţiva dintre locuitorii Păuneştiului au alungat în avans duhurile în Piaţa Unirii, pentru ca şi focşănenii să vadă pe viu această tradiţie care se pierde în negura timpului. Dacă în prima zi a anului, “uncheşii” dau frau liber imaginaţiei atunci cand îşi aleg costumele, ieri seară aceştia au fost mai potoliţi şi au venit doar în ţinutele lor tradiţionale, cu măşti confecţionate din piei de oaie şi cu talangi. În fruntea grupului s-a aflat Marian Chiriac, directorului Căminului Cultural. De pe scena ridicată în Piaţa Unirii, acesta a spus un pluguşor tradiţional, plin de umor, care i-a binedispus pe focşănenii care s-au strans să-i vadă pe “uncheşi”. La Păuneşti, localnicii dau pe 1 ianuarie un adevărat spectacol de carnaval, în care peste 100 de oameni se îmbracă în diverse costume, îşi pun măşti cat mai înfricoşătoare şi defilează prin centrul comunei, înconjurand biserica şi piaţa, pe jos, în căruţe, tractoare, maşini care de care mai ciudate. Pe langă ţinutele tradiţionale, mulţi poartă costume şi mesaje care au legătură cu politicienii şi cu ceea ce se întamplă în ţară. (Mihai BOICU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 4

Adaugă comentariu
dorin, acum 1349 zile, 1 ora, 44 minute, 30 secunde
Asa se intampla si la nistoresti si maestrul stanciu ion incaseaza bani degeaba si nu pregateste nici un elev mai mult face parte dintr-o gasca serioasa din primaria nistoresti.
Anonim, acum 1690 zile, 15 ore, 25 minute, 43 secunde
Nu uitati ca Oprisan a desfiintat centrul judetean de valorificare al patrimoniului cultural. Este singura filiala judeteana din tara care a fost desfiintata. PSD-ului nu-i trebuie tarani cu traditii citeste integral
Alina, acum 1690 zile, 18 ore, 29 minute, 33 secunde
Pe 30 decembrie citesc acest articol, cel mai bun din acest an. Un articol bun: documentat, cu substanta, cu mesaj... Din pacate, linia pro-europeana face aceste victime sadice: poporul nostru, citeste integral
nelu, acum 1692 zile, 8 ore, 3 minute
La Paltin consiliul local nu stmuleaza formatia de fluierasi. Mai mult directorul scolii Tataru Ionel le ia si banii de la premii.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.