Educație

Cum erau parlamentarii de viţă veche:Apostoleanu, Orleanu, Săveanu şi Mincu, deputaţii vechiului Focşani

Sorin Tudose
19 dec 2012 13212 vizualizări
Focşaniul a dat nume mari în Parlamentul Romaniei de acum 100 de ani u Gheorghe Apostoleanu, familia liberală Săveanu, arhitectul Mincu se numără printre cele mai de seamă figuri parlamentare din Focşaniul de altădată u fostul prefect Vasile Ţaroiu a fost şi el deputat pentru scurt timp, în Parlamentul desfiinţat de Carol al II-lea u plecarea unora la Bucureşti, ca deputaţi, “a văduvit anumite laturi culturale şi spirituale ale dezvoltării judeţului”, după cum spun cercetătorii istoriei recente de la Arhivele Statului

Cu mult timp înainte de a exista nume ca Oprişan, Trăşculescu, Mitrea, Nica sau Talvăr etc Focşaniul a avut o adevărată clasă de politiceni, de parlamentari care au rămas în istoria oraşului nostru. Cu ajutorul lui Florin Dardală, arhivist în cadrul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Vrancea dăm timpul înapoi cu un veac pentru a găsi cateva mari nume de focşăneni care au luptat pentru interesele celor care i-au ales. Unul dintre cei mai reprezentativi parlamentari din Focşani care au ajuns în Parlamentul Romaniei a fost Gheorghe Apostoleanu (1832-1895). Din documentele vremurilor aflăm că Apostoleanu era magistrat, om politic, doctor în Drept la Berlin în 1853. De asemenea, de-a lungul timpului a fost Prim preşedinte al Curţii de Apel aflată în anii 1860 chiar în Focşani, dar şi preşedintele Curţii de Apel Iaşi. “… era secretar general al ministrului Manolache Costache Epureanu, unul dintre cei mai importanţi colaboratori ai Codului Civil şi ai Legislaţiei Statului Român Modern, deputat şi senator în mai multe rânduri. Ar fi putut ajunge şi ministru al Justiţiei în Guvernul lui Lascăr Catargiu, dacă sănătatea nu i-ar fi fost şubredă. Printre meritele sale se mai numără şi stăruinţa cu care a luptat pentru înfiinţarea gimnaziului «Al. I. Cuza» devenit ulterior Liceul «Unirea»”, scria publicistul I. M. Dimitrescu la începutul anilor 1930 despre Apostoleanu. Theodor Jenibace, prefect al judeţului Putna la începutul anilor 1900, a avut o lăudabilă iniţiativă de a-i ridica lui Apostoleanu un bust în Grădina Publică. Bustul a fost ridicat, dar odată cu venirea comuniştilor, cunoscuţi ca “modernişti”, acesta a “dispărut”.

Decat Săveanu mai bine Ştefan cel Mare… şi sfant

Bustul lui Nicolae Săveanu într-o ilustrată din anii 1930. Pe acelaşi amplasament se află azi bustul lui Ştefan cel Mare

O altă figură importantă a Focşaniului care a ajuns în Parlament este Nicolae Săveanu (1840-1922), acesta aflandu-se la carma Partidului Naţional Liberal filiala Putna timp de trei decenii. “S-a străduit să alimenteze cu apă Focşaniul şi a făcut intervenţii pentru a aduce în apropierea oraşului calea ferată Bucureşti- Iaşi. A ocupat în Focşani funcţii precum cea de subprefect, director de prefectură, primar şi prefect. De la 1882 pană în 1886 a fost deputat al Colegiului I Putna. Doi ani mai tarziu ajunge deputat în Camerele Conservatoare unde rămane pană în 1895 ca membru al opoziţiei liberale. În aprilie 1895 se retrage din cameră ca formă de protest faţă de Legea Minelor. Cu toate acestea este reales la finele aceluiaşi an. În octombrie 1922 trece în nefiinţă şi imediat un comitet aflat sub îngrijrea primarului Iorgu G. Poenaru a strans fondurile necesare ridicării unui bust care să-l omagieze pe bravul om politic. Bustul a costat la acea vreme circa 102 mii lei din care peste 78 mii lei au fost stranşi prin subscripţie publică”, ne-a spus arhivistul Florin Dardală. Bustul a fost dezvelit în 7 decembrie 1924, dar ca şi bustul lui Apostoleanu şi cel a lui Săveanu a dispărut. Acesta era amplasat pe locul în care este azi bustul lui Ştefan cel Mare la Muzeul de Istorie. Politica în familia Săveanu nu s-a oprit odată cu trecerea în nefiinţă a liberalului focşănean. Fiul său, Nicolae N. Săveanu, a fost la randul său protector al şcolilor, ministru al Sănătăţii Publice şi Ocrotirii Sociale între 1923 şi 1926. “Era «atent la serbările şcolarilor împărţind cărţi şi monede de 5 lei de argint elevilor silitori». «Începuturile culturalizării în vechiul judeţ i se datorează lui». A ajutat înfiinţarea de şcoli, a încurajat constituirea de cooperative de credit la sate. Plecarea lui la Bucureşti, ca deputat, a văduvit anumite laturi culturale şi spirituale ale dezvoltării judeţului”, ne-a mai spus Florin Dardală.

Orleanu, una din cele mai vechi familii de politicieni

Cobarand şi mai mult în timp prin interediul documentelor de arhivă îl găsim pe Gheorghe Orleanu (1823-1897) primul lider al organizaţiei PNL Putna pe care de altfel a şi înfiinţat-o în jurul anului 1880. Printre funcţiile deţinute de-a lungul vieţii se numără şi cea de primar al Focşaniului, vremuri în care s-au făcut cele mai mari expropieri din istoria oraşului nostru, expropieri necesare care să unească Gara cu centrul urbei. Gheorghe Orleanu a luptat în calitate de parlamentar să stopeze mutarea Curţii de Apel la Galaţi în 1887, dar în ciuda eforturilor sale Focşaniul a pierdut o instituţie foarte importantă. Din familia Orleanu s-a ridicat şi Mihail (probabil nepotul lui Gheorghe Orleanu n.r.) membru marcant al PNL Putna, deputat între 1896 şi 1926 a militat pentru revizuirea Constituţiei prin introducerea votului universal. A mai militat şi pentru expropierea pentru utilitatea naţională, în ciuda faptului că era un mare proprietar şi o eventuală leg ear fi putut să îl afecteze chiar pe el. Între 1909-1910 a fost ministru al Industriei şi Comerţului, iar între 1922-1926 preşedintele Adunării Deputaţilor. În calitate de Preşedinte al camerei a prezentat coroana Reginei Maria, în mometul încoronării, la Alba Iulia, în ziua de 15 octombrie 1922. S-a făcut remarcat printre altele printr-o iniţiativă legislativă prin care se interzicea angajaţilor statului să se asocieze sau să iniţieze greve.

Ion Mincu – de la arhitect la deputat

Arhitectul focşănean Ion Mincu, întemeitorul stilului neoromanesc în arhitectură, a cochetat şi el cu politica. “Mincu a candidat şi a fost ales pentru prima oară în alegerile din noiembrie 1895. Înainte de a deveni arhitect, Ion Mincu a fost inginer, obţinându-şi diploma la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti. De asemenea, a absolvit şi Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Paris, iar la întoarcerea în ţară a înfiinţat Şcoala de Arhitectură a Societăţii Arhitecţilor Români, unde a şi predat. Între 1895 şi 1899, Mincu a ocupat un fotoliu de deputat în Parlamentul României. În plan politic s-a concentrat îndeosebi asupra modului în care erau alocate şi cheltuite sumele destinate construcţiilor publice şi asupra organizării şi conţinutului învăţământului. Printre intervenţiile deosebite în parlament se numă una cu privire la învăţământul artistic”, a conchis arhivistul Florin Dardală. Aceştia sunt doar caţiva dintre parlamentarii pe care Focşaniul i-a dat ţării. (Sorin TUDOSE)
 
Vasile Ţiroiu – ani de muncă pentru un mandat de cateva luni

Cel mai charismatic prefect al judeţului Putna a trăit între 8 septembrie 1890 - 8 mai 1967

Vasile Ţiroiu, prefectul liberal al fostului judeţ Putna între anii 1934 -1937, este şi el un nume mare cu care judeţul se mandreşte. Cateva cuvinte despre Ţiroiu ne-a spus chiar Mircea Kivu, nepotul său, un cunoscut sociolog. “Din cate ştiu, Vasile Ţiroiu nu a fost deputat. A fost ales pe listele PNL, din care a facut parte, în 1937, dar, după cum ştim, acel parlament a fost imediat dizolvat de către Carol al II-lea, urmand perioada cunoscută drept «dictatura carlistă» (în februarie 1938 n.r.). Înainte de a fi prefect a fost primar al comunei Boloteşti între 1926 şi 1929 şi vicepreşedinte al Camerei Agricole Putna (1926-1929). A lăsat un manuscris, depus la Bibioteca Academiei (D.M.S.G. nr.3456/1964), intitulat «Istoricul Podgoriei Putnene. Studiu monografic» (373 pagini) şi un altul, «Satul Boloteşti Putna. Însemnări monografice». Din cate ştiu, cate un exemplar din aceste lucrări există şi la Biblioteca Judeţeana Vrancea. A mai scris o carte, «Calătorind prin Vrancea», împreună cu fratele meu, Dinu Kivu, apărută la Editura Meridiane în 1968”, ne-a spus sociologul Mircea Kivu. Aşadar, Ţiroiu ocupase funcţii de răspundere cu mult înainte de a intra în Parlament, calitatea de deputat fie şi pentru cateva luni nu fusese un cadou politic, aşa cum se întamplă în zilele noastre, ci o recunoaştere a meritelor. De altfel, după ce a ieşit din viaţa politică a scris mai multe cărţi, studii monografice. Caţi oare din parlamentarii focşăneni postdecembrişti au ajuns în Parlament graţie competenţei şi caţi mulţumită carnetului de partid sau obedienţei faţă de şeful politic? (S. T.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 6

Adaugă comentariu
Amenophis, acum 3862 zile, 5 ore, 16 minute, 5 secunde
ERA MAFIE SI IN PERIOADA INTERBELICA. INTOTDEAUNA TRECUTUL E ROMANTIC
dolce amiente, acum 4117 zile, 6 ore, 4 minute, 41 secunde
Este bine că s-a păstrat casa fostului parlamentar Mincu de pe str.Unirea Principatelor nr.48,numai că aceasta în loc să devină muzeu a fost luată de un alt întreprinzător și transformată citeste integral
Ulise Grosu, acum 4117 zile, 10 ore, 28 minute, 19 secunde
Initiativa de a prezenta valorile politice ale Vrancei este laudabila, dar superficialitatea autorului si-a spus cuvantul.
Daniel, acum 4117 zile, 11 ore, 33 minute, 37 secunde
pai atunci deputatii si senatorii erau profesori doctori universitari ...nu ciobani . Doamneee....ce-am fost si ce-am ajuns.....vai de capul nostru de amarati!!!!
vătămatu, acum 4117 zile, 13 ore, 37 minute, 26 secunde
Păcat, mare păcat pentru că acestor militanți politici ai nemului romanesc precum APOSTOLEANU,ORLEANU,SĂVEANU,și MITITELU a ajuns să le halească averile cu ajutorul unor magistrați **** gen citeste integral
Ovidiu, acum 4117 zile, 14 ore, 41 minute, 37 secunde
Buna,era bine daca era mentionat si Adolf Capatana. Adolf Capatana (1881-1956) - magistrat si farmacist, fost primar al orasului Panciu. Doctor in drept cu teza Publicitatea drepturilor reale citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.