Educație

Sfântul Paisie de la Neamţ

Valentin Muscă
14 nov 2012 7874 vizualizări
Vrancea este astăzi în sărbătoare, adică ar trebui să fie, pentru că este cinstit Sfântul Paisie de la Neamţ, reformatorul vieţii monahale din Moldova şi spaţiul ortodox slav

Venit din Ukraina în Moldova în căutarea unei vieţi spirituale elevate, aşa cum venise cu ani în urmă şi Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, tânărul Platon s-a oprit în laboratorul duhovnicesc de la Dălhăuţi-Poiana Mărului, iniţiindu-se în lectura Sfinţilor Părinţi, ceea ce-l va determina să plece în Muntele Athos. Câţiva ani mai târziu, Vasile ajunge la rându-i în Muntele Athos şi-l primeşte în monahism pe Platon, care şi-a luat numele de Paisie. După aproape 2 decenii de nevoinţe în Athos, la 1763 împreună cu mai mulţi ucenici se retrage în Ţările Române. Un popas important l-a făcut la Mănăstirea Vărzăreşti, înscriind astfel acest aşezământ monahal în biografia sfântului. De aici pleacă la Dragomirna şi Secu pentru a se retrage în cele din urmă la Neamţ. La acest ultim aşezământ monahal, Paisie pune în practică planurile sale de transformare spirituală a vieţii monahale, traducând scrierile duhovniceşti ale Sfinţilor Părinţi, culminând cu alcătuirea celui mai important florilegiu, cunoscut sub numele de Filocalie. Emulaţia intelectuală generată de Paisie era aşa de mare încât la Neamţ se nevoiau 1.000 de călugări din toate ţările din Europa Est. Din acest punct de vedere, Paisie este una din figurile cele mai interesante care au trecut prin aşezările monahale din Vrancea. Scrierile sale sunt traduse şi cercetate în marile centre universitare din Europa de Vest şi Statele Unite ale Americii, iar influenţa sa asupra vieţii monahale ortodoxe a fost aşa de mare încât curentul de reînnoire a vieţii duhovniceşti din Europa de Est poartă numele de paisianism. Din acest punct de vedere credem că ziua Sfântului Paisie de la Neamţ ar trebui să fie una de sărbătoare pentru Biserica şi intelectualii din Vrancea. Din păcate însă, Biserica a rămas agaţată într-un trecut îndepărtat, conducerea Bisericii locale este ruptă de realităţile în care trăim, iar «intelectualii vrânceni» au ajuns abia la epoca cronicarilor şi «paisianismul» nu le spune nimic. In rest, «Dumnezeu cu mila» că pe la noi, intelectual suntem cu totul în Republica Belarus, iar duhovniceşte suntem departe de Evanghelia Fiului Omului. (Valentin Muscă)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.