Educație

Vrancea isihastă: Fostul Schit Floreşti din Câmpineanca şi fuga monahilor

Valentin Muscă
15 oct 2012 2119 vizualizări
Biserica fostului aşezământ monahal este din punct de vedere arhitectonic una din cele mai reuşite creaţii artistice de pe frontiera de est a Munteniei

Aşezat la câţiva kilometri de Focşanii Munteniei, în mijlocul fostei Moşiei Floreşti, actualmente comuna Câmpineanca, Schitul a fost pentru aproape 3 secole o importantă aşezare monahală pe frontiera dintre Moldova şi Ţara Românească. Ca şi amintirile despre comuna Floreşti, poveştile despre fostul Schit au dispărut din memoria colectivă, la fel şi clădirile reprezentative ale comunei. Prima consemnare documentară a fostului aşezământ monahal, ca şi a moşiei cu acelaşi nume, este din a doua jumătate a sec. XVI. Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavriil” a fost ridicată în 1640, pe locul unei vechi biserici. Din punct de vedere arhitectonic, lăcaşul se înscrie în stilul religios al emancipatului veac XVII, fiind o elegantă construcţie cu pridvor, închis din nefericire astăzi, iar pereţii sunt înconjuraţi la exterior, pe două registre, cu o dantelărie de cărămidă şi un şir de arcade, amintind contemporanilor bogăţia aşezământului de altădată, când rivaliza cu schiturile şi mănăstirile din Focşani.

Aşezământul poseda moşii de o parte şi de alta Milcovului, vii în Cârligele şi Păţeşti, lanuri de grâu la Mirceşti şi satele de câmpie. Râvnit de latifundiarii locului, în special Familia Vidraşcu, dar şi de Mitropolia Moldovei şi Episcopia Romanului, Schitul a avut jucat un rol spiritual pentru credincioşii cătunelor înfiripate pe moşiile din jurul mănăstirii: Gugeşti, Pânticeşti, Pietroasa, Paraschiveni şi Slobozia lui Vidraşcu. Neavând lăcaşuri de cult în aceste cătune, Schitul era locul unde robii de pe moşii, ca şi răzeşii, îşi botezau pruncii, puneau pirostiile şi prohodeau pe cei trecuţi la Domnul. Eleganţa formelor, bogăţia şi rafinamentul decorurilor pereţilor exteriori, grosimea zidurilor, o catapeteazmă monumentală din cărămidă şi elementele de refugiu păstrate încă în pereţii de piatră fac din biserica un loc inconturnabil pentru cei care doresc să descopere arhitectura religioasă munteană a secolului XVII.

Disputele nesfârşite cu proprietarii locului care încălcau tenerurile Schitului au determinat epitropia să-l închine Episcopiei Romanului în jurul anului 1830. După această perioadă, din punct de vedere religios aşezământul cunoaşte o decădere, călugării pleacă pe la alte schituri, iar secularizarea averilor mănăstireşti din decembrie 1863 a pus capăt poveştii monahilor de la Floreşti. Plecarea călugărilor a făcut ca multe din obiectele de preţ ale aşezământului să dispară sau să fie transferate la alte lăcaşuri de cult. În scurt timp clădirile mănăstirii au fost demolate, rămânând doar sfântul lăcaş, în jurul căruia s-a format parohia Floreşti. Din imensitatea moşiei, marii proprietari i-au luat aproape toate bunurile şi pământurile astfel încât la începutul secolului XX, parohia mai poseda numai 2 hectare. Serialul Vrancea isihastă va continua cu fostul Schit „Sfântul Dimitrie” din comuna Jitia. (Valentin MUSCĂ)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
Vrancean, acum 2074 zile, 19 ore, 18 minute, 32 secunde
Avem Drumul vinului, de ce nu si un drum al Vrancei isihaste?
georgescu, acum 2074 zile, 22 ore, 14 minute, 30 secunde
Inchiderea pridvoarelor bisericilor e o mare greseala, o interventie nedreapta si daunatoare asupra arhitecturii vechi bisericesti. de ce nu intervine nimeni sa stopeze asta?
viorel iancu, acum 2075 zile, 3 ore, 20 minute, 47 secunde
Buna noapte. Iata cum ne cristalizam cunostintele despre monahismul vrancean. Multumiri.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.