Educație

Danezii de la Premium Porc spun că şi în Danemarca pute: Cum împut 35.000 de porci danezi un oraş cu 72.000 de focşăneni

Nu-i de porc, dar e porc: combinatul Premium Porc şi-a deschis ieri porţile pentru a arăta cum sunt gestionate dejecţiile produse de cei 35.000 de porci.Acestea sunt împrăştiate pe nu mai puţin de 10.000 de hectare ca fertilizator organic.Deşi au spus că fac eforturi mari, reprezentanţii societăţii au spus că mirosuri vor mai fi şi nu au putut da nici o asigurare că în viitorul apropiat se va diminua poluarea.Kim Ostergaard, director pentru producţia de porci, spune că şi în Danemarca miroase a porc.Concluzia este că mirosurile pleacă de la o proastă gestionare a dejecţiilor

Danezii de la Premium Porc şi Consinterfin au realizat o acţiune de transparentizare a activităţii firmei în privinţa gestionării deşeurilor, pentru a arăta că fac tot ceea ce ţine de ei pentru a diminua mirosurile de la ferma pe care o deţin la Slobozia Ciorăşti. Aceştia nu au reuşit însă să convingă presa şi reprezentanţii Prefecturii, pentru că nu au spus decat că au realizat investiţii, dar nu şi care sunt rezultatele concrete. Dejecţiile de la cei peste 34.000 de porci sunt împrăştiate ca fertilizator pe nu mai puţin de 10.000 de hectare. Cum municipiul Focşani a rămas cu doar 73.111 persoane, potrivit datelor de la ultimul recensămant al populaţiei, în oraş avem un porc la două persoane, aşa că nu este de mirare că mirosul este atat de persistent.
Premium Porc, societatea acuzată de mulţi dintre focşăneni că se află la originea mirosurilor care au mutat nasurile oamenilor în această vară, şi-a deschis ieri porţile pentru reprezentanţii Prefecturii, instituţiilor de protecţie a mediului, dar şi pentru presă. Cu această ocazie, prefectul Cătălin Kanty Popescu, subprefectul Cristi Misăilă, Paul Giurcă, directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului, Aurel Cristian, şeful Gărzii de Mediu au venit să vadă pe viu cum arată combinatul care împrăştie mirosuri “porceşti”. Evenimentul a făcut parte dintr-o acţiune de transparentizare a activităţii firme cu acţionariat danez, pentru a arăta vrancenilor că se fac eforturi pentru a diminua poluarea. Kim Ostergaard, director general pentru producţia de porci, a explicat că la Premium Porc sunt crescuţi nu mai puţin de 30.000 de porci, din care 2.700 de scroafe în stoc. Cei de la Mediu spuneau însă că numărul era de 34.000 la finalul lunii august. “În ultimii doi ani am făcut tot ceea ce este posibil pentru a diminua impactul asupra localităţilor învecinate”, a spus Kim Ostergaard. Nici acesta, nici ceilalţi oficiali din conducerea Premium Porc nu a putut să dea asigurări că se vor diminua mirosurile care inundă Focşaniul în fiecare an, ba chiar au spus că sunt şi alţi agenţi economici, “fără să arate cu degetul”, care sunt vinovaţi, aluzie la fermele de creştere a păsărilor.

43.000 mc de dejecţii de pe urma porcilor

Prefectul Cătălin Kanty Popescu nu a fost convins că fertilizarea nu lasă mirosuri în urmă

Oficialii Premium Porc au spus că în ultimii doi ani investiţiile au fost semnificative, printre acestea numărandu-se un separatator de dejecţii. Lichidul rezultat este împrăştiat pe terenurile firmei şi ale celor cu care sunt încheiate contracte cu ajutorul unor cisterne şi al unor aparate care “bagă” dejecţiile direct în pămant . În acest fel, mirosurile sunt mai puţin persistente, deoarece lichidul se infiltrează mai uşor. Anual, la Premium Porc se produc nu mai puţin de 43.000 de metri cubi de dejecţii, lagunele în care se depozitează avand o capacitate de stocare de numai 29.000 de metri cubi, echivalentul a 7 – 8 luni de umplere. Adrian Iorgulescu, responsabilul pentru mediu al societăţii, a spus că planurile de fertilizare arată că firma a evitat pe cat posibil zonele locuite. “Facem agricultură, avem o fermă, încercăm să creăm cat mai puţine dezavantaje. Nu se mai aplică fertilizator în zilele călduroase de vară şi dacă bate vantul spre localităţile învecinate”, a spus directorul Kim Ostergaard.

Mirosuri au fost şi vor mai fi

Reprezentanţii Premium Porc au prezentat vizitatorilor lagunele de dejecţii, aparatul de separare al acestora, precum şi modul în care sunt împrăştiate pe camp. Societatea lucrează o suprafaţă de nu mai puţin de 4.000 de hectare de teren, la care se adaugă contracte pentru încă 6.000 de hectare pentru fertilizat. Terenurile sunt aflate în apropiere din Focşani, dar şi spre Măicăneşti şi ajung pană la Nămăloasa. Există suspiciuni că tocmai fertilizarea terenurilor ar putea fi o sursă importantă pentru poluare. “Sincer, de mai multe ori am simiţit miros de porc decat de pasăre în Focşani”, a spus subprefectul Cristi Misăilă. Ceea ce este curios, ciudat şi naşte semne de întrebare este faptul că reprezentanţii Premium Porc au evitat să spună dacă, cu cat, cand se vor diminua mirosurile din Focşani, ca rezultat ale eforturilor pe care le fac. “Este clar că mirosuri vor mai fi, că nu putem să le eliminăm. Prin ceea am făcut sperăm într-o îmbunătăţire. Am investit mulţi bani şi mult efort pentru acest lucru”, a spus Paul Soare, Chief Financiar Officer la firma Premium Porc. “Mirosurile pleacă de la o proastă gestionare a dejecţiilor şi de aceea noi nu am lucrat la partea de investiţii, ci şi la îmbunătăţirea activităţii de gestionare a dejecţiilor”, a spus la randul său Adrian Iorgulescu, responsabilul de mediu în companie.

E ceva “mirositor” în Danemarca

Conducerea combinatului Premium Porc nu a reuşit să convingă vizitatorii că face “tot ceea ce este posibil” pentru a reuşi să elimine mirosurile din municipiul Focşani. “Din punctul meu de vedere este clar că nu creşterea animalelor e problema, ci modul în care sunt administrate dejecţiile, care sunt depozitate în nişte lagune, iar după o perioadă de timp sunt băgate în pămant, ocazie cu care mirosurile degajate sunt foarte mari. Singura soluţie pe care o văd acum este ca dejecţiile să nu mai fie împrăştiate atunci cand sunt temperaturi mari, de peste 15 grade, iar distanţa de Focşani să fie de 20 – 25 de km. Vom discuta şi cu cei de la Mediu, poate sunt şi alte soluţii”, a concluzionat prefectul Cătălin Kanty Popescu. În cadrul vizitei acesta a discutat cu Kim Ostergaard direct în engleză, întrebandu-l dacă în Danemarca se întamplă acelaşi lucru ca în Romania. Directorul general a susţinut că şi la el în ţară este un miros “porcesc”, însă lumea s-a obişnuit. “Danemarca este prin definiţie o ţară agricolă şi în fiecare an sunt sacrificaţi 25 de miloane de porci. Sunt ferme amplasate peste tot. Şi în Danemarca dejecţiile sunt folosite pentru fertilizarea terenurilor. Fermele sunt amplasate peste tot. Dacă în Romania aşezările sunt concetrate, în Danemarca sunt sate mici împrăştiate peste tot şi miroase”, a afirmat Kim Ostergaard. După cum se ştie, danezii sunt mari mancători de porci şi şi-au externalizat combinatele de creştere a animalelor tocmai pentru a scăpa de poluare şi de mirosuri de genul celor cu care ne luptăm noi în oraşul de pe Cacaina. (Mihai BOICU)

Activitatea Premium Porc

Complexul zootehnic pentru suine deţinut de Premium Porc SRL dispune de 17 hale, grupate pe 4 sectoare, cu o capacitate totală de 35.565 locuri (scroafe pentru reproducţie, tineret de înţărcat, vieri şi porci pentru îngrăşat). Aceşti porci produc 45.000 mc de dejecţii ce sunt împrăştiate ca fertilizator organig pe 10.000 de hectare. Suprafaţa totală ocupată de combinat este de 11.2126 mp, din care 83.910 mp ferma şi 28.216 mp lagunele pentru colectare-stocare temporară a dejecţiilor. Cele mai apropiate locuinţe sunt amplasate la 2,5 km, în comuna Goleşti.

Avicola nu se consideră vinovată pentru “mirosuri”

De-a lungul anilor, de cand persistă problema mirosurilor din Focşani, au fost tot felul de ipoteze. Fie că mirosul vine de la crescătoriile de porci danezi din jurul Focşaniului, fie de la cele de păsări de la Avicola. Cei care se ocupă de creşterea păsărilor se apără şi spun că “parfumul” nu mai vine de la ei. “Nu avem nicio probelmă cu mirosurile. Noi am făcut investiţii şi nu mai avem probleme”, a susţinut ieri Dan Vicol, acţionarul majoritar de la Avicola SA Focşani, care deţine un combinat la marginea Focşaniului. La Goleşti mai funcţionează o fermă de păsări, Aviputna, care împrăştie dejecţiile ca fertilizant organic pe 65 de hectare de terenuri proprietate sau arendate, în vreme ce pe altele acestea sunt încorporate în sol. Una dintre probleme a fost şi cea legată de faptul că s-au construit case în apropeirea acestor ferme, în condiţiile în care legislaţia Uniunii Europene cere acum ca fermele de creştere a animalelor să fie situate la distanţe mari faţă de zonele locuite. Legislaţia nu spune însă ce ar trebui să se întample cu “porcăriile” deja existente. (A. I.)

---