Educație

Cuvioasa Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei

Valentin Muscă
12 oct 2012 4033 vizualizări
In ultimii ani, la Focşani, Bachus a luat locul Cuvioasei Parascheva, iar pe străzile oraşului se desfăşoară toamna o orgiastică sărbătoare păgână

De mai bine de trei secole şi jumătate, moaştele Cuvioasei Parascheva sunt nucleul care polarizează spiritualitatea românilor din Moldova. Aşa cum fiecare provincie istorică are sfinţii săi protectori, Cuvioasa Parascheva a devenit pentru românii din Ţara voievodului Ştefan Cel Mare şi Sfânt, apărătoarea împotriva invadatorilor care se năpădeau asupra cătunelor şi târgurilor moldave. Faptul că în ciuda deselor încercări de a transporta moaştele cuvioasei din Iaşi, în Rusia sau Polonia, au dat greş, a întărit credinţa populară în puterea Sfintei Parascheva. Din iunie 1641, când domnitorul Vasile Lupu şi mitropolitul Moldovei, Varlaam, originar din Boloteşti, au adus pe pământ românesc moaştele sfintei, istoria religioasă a românilor din Moldova a marcat o schimbare. Zeci de biserici din satele şi oraşele Moldovei au fost închinate Cuvioasei Parascheva, inclusiv biserica ridicată de Doamna Dafina în Focşanii Moldovei. În altă ordine de idei, Cuvioasa Parascheva a devenit patroana spirituală a oraşului Focşani, iar autorităţile locale ar trebui să acorde măcar un moment acestei sărbători religioase pentru că fosta biserică a Doamnei Dafina a fost până la demolarea acesteia în 1977 cel mai important lăcaş de cult din partea de nord a oraşului. Din păcate însă, în ultimii ani, ocrotitoarea Focşanilor a dispărut din peisajul cotidian, iar locul Cuvioasei Parascheva l-a luat un personaj hidos cu numele de Bachus, de fapt o zeitate păgână, fără legătură cu tradiţiile creştine româneşti sau cu tradiţiile religioase ale dacilor, dar aducătoare de bani pentru cei care an de an întinează chipul Sfintei Parascheva cu această figură bahică, purtată pe artişti în procesiuni păgâne pe străzile oraşului, ca odinioară cortegiile de sclavi la sărbătorile bahice din oraşele mediteraneene. Ocrotitoarea Focşanilor nu mai este Cuvioasa Parascheva şi asta se vede pe chipul tern al oraşului care devine de la an la an un târg trist de provincie! (Valentin MUSCĂ)

Trenuri suplimentare de Sf. Parascheva

Pentru a veni în sprijinul credincioşilor care vor să ajungă la moaştele Sfintei Cuvioasa Parascheva în aceste zile, CFR Călători a suplimentat trenurile spre Iaşi. Astfel, pe ruta Bucureşti Nord – Iaşi şi retur vor circula suplimentar două trenuri: pe 13 -14 octombrie trenul InterRegio
10663 Bucureşti Nord (plecare 22,20) – Tecuci – Iaşi (05,22); în data de 14 -15 octombrie trenul InterRegio 10662 Iaşi (plecare21,25) – Tecuci – Bucureşti Nord (sosire 04,50). În acelaşi timp, astăzi circulă suplimentar trenul InterRegio 1556 Ploieşti Sud (plecare 19,35) – Bucureşti Nord (sosire 20,22). CFR C mai anunţă că pentru ziua de 13 octombrie, pentru călătoria de la Iaşi către Bucureşti, vagoanele din compunerea trenului IR 10663 vor fi ataşate la trenurile IR 1764/IR 1556 (Iaşi – Ploieşti Sud – Bucureşti). (M. V.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
aurel, acum 4212 zile, 15 ore, 36 minute, 44 secunde
foarte bun articolul,felicitari.
a, acum 4212 zile, 18 ore, 2 minute, 3 secunde
.........
a, acum 4212 zile, 19 ore, 35 minute, 47 secunde
................
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.