Educație

Scrisoarea de adio a profesoarei Mihaela Stoica Poll

Profesoara de limba romană, care a demisionat din învăţămant în urmă cu două zile,a trimis redacţiei o scrisoare în care îşi declară dezamăgirea faţă de incompetenţa dintr-un sistem care nu o ajută să performeze. „Am fost de foarte multe ori pedepsită pentru că am refuzat să adopt comportamente profesionale marcate de formalism şi obedienţă”, spune Mihaela Stoica Poll, spunand că de vină pentru dezastrul din sistem sunt cei care-l conduc, blocajul fiind generat în opinia ei de „introducerea unor piese inadecvate în puncte cheie” .Ieri a demisionat din funcţie şi directoare de la Liceul Pedagogic

„Am demisionat deoarece am conştientizat că în interiorul sistemului educaţional românesc nu mai pot să fiu profesor în adevăratul sens al cuvântului, adică nu mai pot să slujesc valorile fundamentale ale educaţiei: binele, frumosul şi adevărul. Cauza acestei realităţi este lipsa de coerenţă a sistemului generată de incompetenţa factorilor de decizie”, se arată într-o scrisoare dată publicităţii de profesoara de limba romană Mihaela Stoica Poll, care a decis în urmă cu două zile să demisioneze din învăţămant. Demisia profesoarei, unul dintre dascălii apreciaţi ai Colegiului Naţional „Al. I. Cuza” din Focşani, a starnit indignare în învăţămantul vrancean, mai ales că nimeni nu se aştepta la un asemenea gest. Demisia pare însă una de protest, dacă citim scrisoarea trimisă redacţiei de Mihaela Stoica Poll, după ce ziarul nostru i-a cerut joi un punct de vedere în legătură cu gestul său.

Cearta cu conducerea Colegiului

Demisia profesoarei pare să aibă la bază neînţelegeri repetate cu actuala conducere a Colegiului Naţional Cuza, dar şi nemulţumiri legate de numele promovate în fruntea învăţămantului vrancean. Informaţiile care au circulat în aceste zile referitoare la motivele care stau la baza acestei decizii au fost numeroase, însă se pare că nemulţumirile au atins apogeul luni, cand la Cuza s-a întrunit Consiliul de Administraţiei al unităţii în care au fost aprobate calificativele pentru anul şcolar trecut. Toate cadrele şcolii au primit calificativul maxim, potrivit reprezentanţilor liceului, însă ceea ce a constituit motiv de nemulţumire se pare că a fost punctajul acordat profesoarei Stoica Poll. Aceasta ar fi avut o lungă discuţie cu membrii Consiliului de Administraţie şi în special cu actuala directoare Alina Maiereanu, Mihaela Stoica ieşind extrem de afectată din sală. Imediat a urmat consfătuirea profesorilor de limba romană, prilej pentru Mihaela Stoica de a-şi lua la revedere de la colegi. Demisia însă a fost scrisă două zile mai tarziu. Nu este exclus ca supararea să vină şi pe fondul refuzului conducerii IŞJ de a-i numi soţul într-o funcţie de conducere, ştiut fiind faptul că profesorul Marius Poll şi-a dorit foarte mult funcţia de director al Casei Corpului Didactic. Mihaela Stoica face echipă cu soţul ei, profesorul Poll, o vreme cei doi făcand echipă la conducerea Colegiului Cuza. Despre Marius Poll se ştia că este membru PSD, motiv pentru care mulţi dintre colegii din sistem îi vedeau pe cei doi în funcţii mult mai mari în învăţămant după venirea USL la putere.

 „ … introducerea unor piese inadecvate în puncte cheie”

În scrisoarea adresată ZdV, Mihaela Stoica acuză actuala conducere a învăţămantului de incompetenţă. „Nu consider vinovat sistemul educaţional. Niciun sistem nu este bolnav sau vinovat în sine, deoarece este o construcţie menită să evolueze şi să se adapteze nevoilor celor pentru care a fost creat. Ceea ce-l împiedică să se manifeste conform funcţiilor lui naturale este blocajul generat de introducerea unor piese inadecvate în puncte cheie. Atâta timp cât am crezut că există şanse ca lucrurile să revină la starea de normalitate mi-am asumat rolul, chiar dacă am fost de foarte multe ori pedepsită pentru că am refuzat să adopt comportamente profesionale marcate de  formalism şi obedienţă. Am reacţionat constant afirmând drepturile şi îndatoririle profesorilor, elevilor şi părinţilor prin toate mijloacele pe care le-am avut la îndemână, în speranţa că o astfel de atitudine îi va încuraja pe colegii şi pe elevii mei să înţeleagă că acestea sunt pârghiile naturale ale unei societăţi democratice. Luni, 11 septembrie 2012, am încetat să cred. Am înţeles că societatea noastră este încă într-atât de nepregătită să-şi asume libertatea de exprimare şi mai ales identitatea profesională şi umană în contexte socio-profesionale a căror funcţionare este condiţionată de factori de decizie incompetenţi, încât nu am nicio şansă să schimb realitatea din interior în anii în care mai pot profesa până la pensie”, se arată în scrisoarea dată publicităţii. Mihaela Stoica spune că „este necesar să avem curajul de a nu ne mai supune anormalităţii şi de a ne asuma ceea ce am devenit din punct de vedere uman şi profesional în contexte care permit normalitatea. Astfel, sper ca menirea noastră, a celor care am ales să îi îndrumăm pe copii în lume învăţându-i să discearnă şi să valorizeze  binele, frumosul şi adevărul, să se împlinească. Eu îmi asum această devenire”. Mihaela Stoica are 24 de ani vechime în învăţămant, activand în două şcoli gimnaziale şi trei licee din Teleorman, Covasna şi Vrancea. „Experienţa mea profesională cumulează competenţe dobândite ca profesor, responsabil de catedră, metodist, director adjunct, inspector de specialitate, formator naţional în evaluare şi abilităţi de viaţă, colaborator în proiecte naţionale şi internaţionale cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, autor de cursuri, programe şcolare şi auxiliare didactice. Curajul de a fi ceea ce am devenit din punct de vedere uman şi profesional l-am găsit întotdeauna în ochii copiilor care mi-au fost încredinţaţi spre educare. Aşadar, datoria mea profesională va fi întotdeauna, în primul rând faţă de ei şi sunt convinsă că voi găsi soluţii care să-mi permită să îi ajut să descopere drumul spre o viaţă în care să trăiască în echilibru în ei înşişi şi în lume”, se arată în scrisoarea adresată cititorilor ZdV. Profesoara nu spune ce va face după ce va părăsi de facto sistemul public de învăţămant.
Maria Lupu, detaşată deja pe postul eliberat
Directorul Colegiului Naţional Cuza a refuzat un comentariu după apariţia scrisorii deschise. Profesoara Alina Maiereanu s-a rezumat la a spune că “toate cadrele didactice au primit calificativul “foarte bine”. “Nu am ce comenta mai mult. Dacă vreţi vă pot trimite un comunicat de presă”. Aşteptăm comunicatul, mai ales că acum va afla şi directorul CNC punctul de vedere al profesoarei Mihaela Stoica Poll vis-à-vis de gestul de a demisiona din postul de profesor. La Cuza tensiunile în cancelarie există de multă vreme, fiind un colectiv numeros şi valoros, dar cu orgolii pe măsură. Postul vacantat de fosta inspectoare şi directoare adjunctă a CNC, Mihaela Stoica Poll, va fi ocupat în anul şcolar care va debuta luni de o altă fostă inspectoare: Maria Lupu. Titulară a Colegiului Economic “Mihail Kogălniceanu”, Maria Lupu a cerut detaşare la Cuza şi a obţinut-o ieri.

Liceul Pedagogic a rămas fără directoare

Cu două zile înainte de începerea anului şcolar, demisiile continuă în învăţămant. Liceul Pedagogic „Spiru Haret” a rămas fără directori. După demisia adjunctei Elena Rodica Miron la începutul lunii, şi directorul plin a decis să renunţe la funcţie. Profesoara Livia Marcu şi-a înaintat ieri demisia la Inspectoratul Şcolar Judeţean, lăsand astfel liceul fără conducere în prag de început de an şcolar. „Am demisionat din motive personale. Vreau să-mi definitivez doctoratul şi am nevoie de timp pentru aceasta. Azi (ieri- n.r.) mi-am depus demisia, dar aştept să fie aprobată. Voi respecta orice decizie va lua conducerea IŞJ”, ne-a declarat Livia Marcu, director al Liceului Pedagogic din ianuarie 2012, după demisia Carminei Corbeanu. Fosta directoare nu a dorit să dea curs speculaţiilor potrivit cărora la baza deciziei sale s-ar afla neînţelegerile existente în cancelaria liceului generate de nemulţumirile secretarei Paulina Roşcan, arătată cu degetul de mai toţi directorii care s-au perindat în ultimii ani la Pedagogic. „Nu am aprobat demisia doamnei Livia Marcu, ea va intra în vigoare după 15 zile, potrivit Codului Muncii. Doamna a fost înţelegătoare să nu bulversăm începutul de an şcolar”, ne-a declarat şi inspectorul general al IŞJ, Vasilica Zaharia. Liceul Pedagogic rămane astfel fără directori, ambii demisionand, situaţie ce ar putea fi pusă şi pe seama presiunilor generate de schimbările care s-au anunţat în unele şcoli. O parte dintre directori, cum este şi cazul Marcelei Ghiuţă de la Şcoala „Duiliu Zamfirescu”, şi chiar inspectori şcolari, cum este cazul Eleonorei Dărmănescu şi al Nadiei Lefter, au preferat să plece, nu să aştepte să fie înlocuiţi. 34 de directori şi directori adjuncţi au fost înlocuiţi cu numai o săptămană înaintea începutului de an şcolar, dar este foarte posibil ca pentru mulţi alţi directori prima săptămană de şcoală să fie ultima care să-i mai prindă pe funcţii. Marele test este începutul anului şcolar, ştiind că în multe unităţi sunt încă multe probleme de rezolvat. (Mihaela VLĂDESCU)

Scrisoare deschisă

Am demisionat deoarece am conştientizat că în interiorul sistemului educaţional românesc nu mai pot să fiu profesor în adevăratul sens al cuvântului, adică nu mai pot să slujesc valorile fundamentale ale educaţiei:
 binele, frumosul şi adevărul. Cauza acestei realităţi este lipsa de coerenţă a sistemului generată de incompetenţa factorilor de decizie.

Nu consider vinovat sistemul educaţional. Niciun sistem nu este bolnav sau vinovat în sine, deoarece este o construcţie menită să evolueze şi să se adapteze nevoilor celor pentru care a fost creat. Ceea ce-l împiedică să se manifeste conform funcţiilor lui naturale este blocajul generat de introducerea unor  piese inadecvate în puncte cheie.
Atâta timp cât am crezut că există şanse ca lucrurile să revină la starea de normalitate mi-am asumat rolul, chiar dacă am fost de foarte multe ori pedepsită pentru că am refuzat să adopt comportamente profesionale marcate de  formalism şi obedienţă. Am reacţionat constant afirmând drepturile şi îndatoririle profesorilor, elevilor şi părinţilor prin toate mijloacele pe care le-am avut la îndemână, în speranţa că o astfel de atitudine îi va încuraja pe colegii  şi pe elevii mei să înţeleagă că acestea sunt pârghiile naturale ale unei societăţi democratice.
Luni, 11 septembrie 2012, am încetat să cred. Am înţeles că societatea noastră este încă într-atât de nepregătită să-şi asume libertatea de exprimare şi mai ales identitatea profesională şi umană în contexte socio-profesionale  a căror funcţionare este condiţionată de factori de decizie incompetenţi, încât nu am nicio şansă să schimb realitatea din interior în anii în care mai pot profesa până la pensie.
Am conştientizat ca responsabilitatea unui profesor faţă de educaţie excedează titularizarea în sistem şi datoria faţă de elevii cu care lucrează direct la un moment dat.
 Am înţeles că este necesar să avem curajul de a  nu ne mai supune anormalităţii şi de a ne asuma ceea ce am devenit din punct de vedere uman şi profesional  în contexte care permit normalitatea.
Astfel, sper ca menirea noastră, a celor care am ales să îi îndrumăm pe copii în lume învăţându-i să discearnă şi să valorizeze  binele, frumosul şi adevărul, să se împlinească.
 Eu îmi asum această devenire:
Sunt Mihaela Stoica, profesor de limba şi literatura română, cu 24 de ani vechime dobândiţi în cinci şcoli( două gimnaziale şi trei liceale) din trei judeţe  ( Teleorman, Covasna şi Vrancea), titularizat de trei ori în sistem( o dată prin ordin guvernamental şi de două ori prin concurs, de fiecare dată cu cea mai mare  medie din competiţie ).
Experienţa mea profesională cumulează competenţe dobândite ca profesor, responsabil de catedră, metodist, director adjunct, inspector de specialitate, formator naţional în evaluare şi abilităţi de viaţă, colaborator în proiecte naţionale  şi internaţionale cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului şi Institutul de ştiinţe ale Educaţiei şi Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, autor de cursuri, programe şcolare şi auxiliare didactice.
Curajul de a fi ceea ce am devenit din punct de vedere uman şi profesional l-am găsit întotdeauna în ochii copiilor care mi-au fost încredinţaţi spre educare.
Aşadar, datoria mea profesională va fi întotdeauna, în primul rând faţă de ei şi sunt convinsă că voi găsi soluţii care să-mi permită să îi ajut să descopere drumul spre o viaţă în care să trăiască în echilibru în ei înşişi şi în lume.

---