Echipamente pentru submarine şi maşini de curăţat cartofi, inventate în Focşani
Focşaniul are o istorie atat de bogată încat ne-ar trebui decenii întregi de studiu pentru a scoate la lumină toate personalităţile oraşului şi tot ce s-a întamplat pe acest pamant greu încercat de vitregiile timpului. Pe langă numele de mari focşăneni, aşa cum sunt Anghel Saligny şi Ion Basgan, care s-au remarcat în domeniile lor, mai sunt destule personalităţi care, din varii motive, nu sunt cunoscute nici măcar celor care au mai cercetat istoria oraşului. Florin Dardală, arhivist în cadrul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Vrancea, scoate la suprafaţă puţinele, dar importantele informaţii pe care le-a descoperit despre inventatorul focşănean Umberto Sorani, originar din Italia. Născut în 1886 dintr-un tată italian, refugiat ca profesor de muzică la Liceul Unirea, şi o mamă focşăneancă, Umberto Sorani a urmat cursurile primare la Şcoala Nr. 1 din Focşani.
Foto 2: Etorre Sorani, tatăl inventatorului focşănean, a fost profesor la Unirea şi se pare că a avut… 23 de copii
După absolvirea acestui ciclu, refuză să facă liceul şi optează pentru un atelier mechanic, unde intră ca ucenic, fiind atras de ştiinţa mecanismelor şi dispozitivelor. “Potrivitul documentelor, tanărul Umberto Sorani învaţă temeinic meseria de turnător şi strungar, obţinând la vârsta de 18 ani calificarea oficială în aceste deprinderi. După efectuarea stagiului militar, în perioada 1913-1915 , a stat în Italia, unde se aflau deja numeroasele sale rude. Aici, la uzinele Galileo din Florenţa, urmează cursurile serale ale acestei unităţi economice, unde îşi îmbunătăţeşte cunoştinţele profesionale, desenul tehnic, nomenclatura tehnică în aplicaţiile mecanicii, precum şi cunoştinţele sistematice de metalurgie”, ne-a spus arhivistul Florin Dardală.
Ruşii şi prima invenţie a lui Sorani
Prima inovaţie pe care focşăneanul Sorani o face este legată de realizarea unui periscop pentru flota de submarine ruseşti. După cum a mărturisit în însemnările sale, inginerii de la Ofificien Galileo erau “tulburaţi şi nemulţumiţi”, deoarece la toate probele tehnologice, tubul de metal în care era montat periscopul nu rezista la presiunea corespunzătoare imersiunii, experienţele repetându-se zilnic fără succes. “Sorani a turnat tubul în poziţie verticală, după un procedeu imaginat de el, folosind un aliaj de bronz, în care adaugă nichel şi argint, conform unei reţete pe care el o experimentase, eliminând astfel posibilitatea apariţiei porilor şi a condiţiilor de aburire a prismelor optice în timpul imersiunii, care se acopereau cu vapori şi picături de apă. După câteva încercări de turnare în poziţie verticală a tubului periscopului, acesta a rezistat la toate probele de laborator şi tehnologice, în conformitate cu caietul de sarcini”, mai spune Dardală. După izbucnirea Marelui Război, se reîntoarce în România şi este mobilizat ca soldat tehnician la Arsenalul Armatei, unde lucrează suportând în 1916 greutăţile retragerii în Moldova, fiind repartizat la Secţia de Optică de la Universitatea din IaşI, unde existau condiţii bune de muncă pentru repararea unui material abundent provenit de pe front–lunete de tunuri, binocluri, telemetre etc. În 1922, înregistrează în Italia brevetul de invenţie industrială a unui nou tip de pulverizator destinat a fi utilizat în agricultură, folosind lichide sub presiune precum şi în domeniul medical pentru dezinfectări. Din datele care s-au păstrat despre inventator rezultă că, imediat după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, acesta inventează o mandrină pentru fixat burghiele de găurit, deosebit de utilă la maşini şi unelte. În aceeaşi perioadă a conceput şi o maşină de curăţat cartofi, care avea să se fabrice în serie, chiar la noi în ţară. Inventatorul născut la noi în oraş mai dezvoltase un mecanism prin care erau limitate sarcinile la macarale. Mai precis, atunci cand respectivele utilaje transportau sarcini care depăşeau limitele pentru care macaralele fusesără construite, circuitul electric al motorului era oprit automat pentru a preveni producerea accidentelor. În ultima parte a vieţii inventează o instalaţie pentru producţia şi încărcarea automată a fiolelor destinate medicamentelor, instalaţie ce a permis o încărcare mult mai eficientă decat posibilităţile timpului.
Şcoală şi stadion, înfiinţate de inventator
Inventatorul nu s-a remarcat doar prin invenţiile sale, ci şi prin faptul că îşi iubea oraşul în care se născuse. “A înfiinţat la Focşani prima şcoală pentru ucenici, alături de inginerul Stavri Cunescu şi institutorul C. Popovici, cu nişte cursuri serale de 3 ani, similare ca structură şi timp de stagiu cu cea pe care a urmat-o la Institutul Galileo de la Florenţa. Drept răsplată, a fost numit în 1920 profesor al respectivei şcoli la obiectele tehnologia materialelor respectiv maşini/unelte. O altă iniţiativă demnă de laudă a acestui bun focşănean a fost înfiinţarea împreună cu câţiva prieteni a Asociaţiei Culturale şi Sportive «Unirea» al cărei preşedinte a fost ales. În cadrul acestei asociaţii şi cu sprijinul Oficiului Naţional de Educaţie Fizică, el pune bazele şi organizează pentru întâia oară un stadion aşa cum văzuse în Italia şi cum citea în fel de fel de reviste străine, pentru ca tinerii să aibă un teren de jocuri şi sporturi. Acest lucru s-a întâmplat în 1924, iar prima amplasare a acestui stadion a fost lângă actuala Şcoală nr. 9”, a conchis Dardală. Nu se ştie exact unde anume s-a stins din viaţă şi cand, însă cert este că e Umberto Sorani este unul dintre focşănenii valoroşi pe care oraşul i-a dat, iar pentru acest lucru se cuvine să fie pomenit chiar şi acum la peste 125 de ani de la naştere! (Sorin TUDOSE)
