Educație

Mănăstirea “Sfântul Ioan” din Focşani îşi dezvăluie secretele

Valentin Muscă
24 iul 2012 2280 vizualizări
Două cercetătoare de la Muzeul Vrancei au publicat o lucrare serioasă despre fosta Mănăstire din centrul oraşului, editată însă în condiţii nu tocmai bune de Primăria municipiului Focşani

În sfârşit o carte serioasă despre cel mai cunoscut lăcaş de cult din Focşanii Munteniei. “Mănăstirea Sf. Ioan Focşani. Studiu monografic” (Ed. Terra, Focşani, 2012) este, după ştiinţa noastră, prima lucrare în care sunt publicate la un loc, în premieră, manuscrise rarisime, transcrise din chirilică, şi rezultatele cercetărilor arheologice efectuate în ultimii ani de tinerele Aurora Emilia Apostu şi Mădălina Stănescu. Din acest punct de vedere, studiul monografic al fostei Mănăstiri „Sf. Ioan” din Focşani este o premieră în pestriţa atmosferă pseudo-ştiinţifică din Vrancea, unde tot felul de politruci scot „cărţi” de istorie şi aşa zise monografii de o calitate ştiinţifică îndoielnică. În oceanul de maculatură locală, finanţată în cea mai mare parte din banii Primăriilor, publicarea unei lucrări originale, care îmbină cercetarea arheologică şi documente arhivistice, este un eveniment care trebuie semnalat. Mai ales că aceste documente nu sunt doar citate în corpul lucrării, ci şi editate în Anexe. Structurat în 5 capitole, studiul monografic recrează după documente din arhive şi pe baza cercetărilor arheologice, imaginea fostei mănăstiri muntene şi locul pe care aceasta l-a ocupat în viaţa comunităţii românilor de la sud de Milcov şi a focşănenilor după 1862, când fosta biserică a călugărilor greci devenise lăcaş de mir, catedrală a urbei şi martor la principalele evenimente sociale, culturale şi politice din oraş. Din nefericire, travaliul arheologic al celor două cercetătoare şi migăloasa muncă pe documente a Leliei Pavel nu au fost puse în lumină de Primăria Focşani, care a făcut economie, publicând într-o ediţie pauperă această carte de căpătâi a istoriei Focşanilor. Nu poţi să editezi manuscrise originale, împodobite cu miniaturi color de o frumuseţe rarisimă, în alb-negru, pe o hârtie de copiator! Nici să publici superbele imagini ale cercetărilor arheologice pe acelaşi tip de hârtie, iar cele 250 de pagini ale lucrării format A4 să le aduni, ca pe un caiet studenţesc în coperte de grosimea unei cărţi de vizită! Cu siguranţă, şefii din Primărie nu dau nici o importanţă muncii de cercetare, istoriei şi genezei civilizaţiei din Oraşul Unirii, singurul lucru care-i preocupă fiind dolcele farniente pe banul public. Felicitări celer trei Doamne de la Muzeul Vrancei, care ne-au apropiat un pic mai mult de viaţa focşănenilor de ieri, de lumea egumenilor greci de la „Sf. Ioan” şi de epoca în care negustorii din cele două târguri de pe malul Milcovului luptau împotriva atotputernicei Mănăstiri şi a privilegiilor sale! (Valentin MUSCĂ)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
EDITORUL, acum 1966 zile, 17 ore, 2 minute, 59 secunde
Domnule ,,curios", Daca tot esti atat de curios si de preocupat de soarta banului public, iti spun ca aceasta lucrare a fost efectiv o danie facuta de Primaria Municipului Focsani pentru citeste integral
un curios, acum 1966 zile, 22 ore, 45 minute, 24 secunde
Sa dam crezare domnului Musca, stie el ce spune atunci cand vorbeste de "dolcele farniente pe banul public". Are o experienta de cativa ani buni in care s-a zaharisit deja de atata citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.