Comuna Goleşti are Monografie
A ieşit de sub tipar “Schiţă monographică a comunei Goleşti-Vrancea” (Ed. Zigotto, Galaţi, 2012). Realizată de istoricul Florinel Agafiţei, lucrarea introduce localitatea de dincolo de Milcov în rîndul celor care se pot lăuda cu un studiu monografic bine întocmit. Compusă din satele Goleşti, Satu Nou şi Ceardac, comuna Goleşti s-a format pe Moşia Goleşti, consemnată prima dată în 1548. Aşezată pe pîrîul Dîlgov, care izvorăşte din Dealul Perişorului, Goleştiul nu face parte din întinsele localităţi rurale vrîncene, de genul celor din Munţii Vrancei, dar a jucat prin poziţia sa geografică un rol important în istoria Munteniei, fiind situată pe frontiera cu Moldova. Prea mică pentru a rivaliza cu Focşanii şi destul de mare pentru a fi asimilată de Focşanii Munteniei, localitatea Goleşti a reuşit să-şi păstreze statutul de comună şi să nu fie transformată în mahala sau cartier al Focşanilor. Prin denumirile locurilor şi rîurilor – Dîlgov, Ceardac – localitatea aminteşte de epoca în care Ţările Române au fost secole de-a rîndul sub suzeranitatea imperiilor vecine, care au impus limba lor în Biserică şi administraţie. Puţin cunoscută de cei care trec zilnic podul peste Milcov, spre Focşani, este Valea Hatnăului, din care a mai rămas doar o părticică. Este vorba despre o zonă bogată în izvoare potabile, de unde, în vremuri de secetă, locuitorii se aprovizionau cu apă. Printre alte lucruri interesante aflate din acestă lucrare se numără şi existenţa mai multor monumente funerare, respectiv cruci de piatră, aşezate, probabil, în locuri importante odinioară. Astăzi se găsesc pe proprietăţi private şi cu timpul riscă să dispară. Cu ele se vor duce şi amintirea momentelor negre din viaţa locuitorilor acelor locuri, cum ar fi timpul nefastelor “ciume”, care decimau populaţia. Profesorul Agafiţei ne aminteşte că la Goleşti au funcţionat în timpul Primului Război Mondial sinistre lagăre, amenajate de ocupantul german pentru prizonierii români. Dascăl la şcoala din Goleşti, istoricul Agafiţei dedică un consistent capitol acestei instituţii, din nefericire bombardată de germani. Pagini consistente sînt dedicate epocii contemporane, celei de-a doua părţi a secolului trecut, cînd Căminul Cultural “Vasile Alecsandri” a fost botezat Căminul Cultural “7 noiembrie”. (Valentin MUSCĂ)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
