Scrisoarea pastorală de Paşti 2012
Sărbătorim cu mare bucurie triumful Domnului nostru Iisus Hristos asupra morţii, prin glorioasa sa Înviere. Inima tuturor creştinilor este plină de bucurie şi de speranţă, căci a înviat Mîntuitorul şi este viu în mijlocul nostru. Este Paştele lui Iisus, este Paştele nostru. Evanghelistul Ioan relatează că, în timpul ultimei celebrări pascale la care a participat şi Iisus, cîţiva pelerini greci s-au apropiat de Filip cu o rugăminte: "Vrem să-l vedem pe Isus" (In 12,21). Informat despre dorinţa lor, Iisus le dă un răspuns ce cuprinde în sine marele adevăr al vieţii sale, moartea şi învierea sa: "A venit ceasul ca Fiul Omului să fie glorificat. Adevăr, adevăr vă spun: dacă bobul de grîu, care cade în pămînt, nu moare, rămîne singur, însă dacă moare, aduce rod mult (In 12,23-24). Mesajul acestor cuvinte este clar: Iisus spune că, dacă vrem să-l întîlnim şi să-l înţelegem, trebuie să privim spre cruce, adică la gestul iubirii totale, la gestul care revelează adevărata atotputernicie a lui Iisus, confirmată în măreaţa sa înviere. "În timpul cinei, cînd diavolul pusese deja în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gîndul de a-l trăda, ştiind că Tatăl a dat toate în mîinile sale şi că de la Dumnezeu a venit şi că la Dumnezeu se întoarce, s-a ridicat de la cină, şi-a pus hainele deoparte şi, luînd un ştergar, s-a încins. Apoi a turnat apă într-un vas de spălat a început să spele picioarele discipolilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins" (In 13,2-5). După acest gest, Iisus continuă să-i surprindă oferindu-le apostolilor Euharistia, trupul şi sîngele său. Cine ar mai fi făcut la fel?! Toţi am fi spus: aceşti oameni nu merită nici un dar, nu merită Euharistia. Ce vor face cu ea? Dar el, fiind Dumnezeu-iubire, nu se opreşte, merge mai departe cu iubirea lui: "Luaţi şi mîncaţi! Luaţi şi beţi: faceţi aceasta în amintirea mea!" (Lc 22,19). Ceea ce s-a petrecut după acel moment este şi mai impresionant. Nu numai că Iuda l-a vândut, dar Petru l-a negat, ceilalţi apostoli l-au părăsit şi au fugit. El însă îi iartă pe toţi, pe cei care l-au uitat, chiar şi pe cei care l-au condamnat şi răstignit. Pe cruce a spus totul, ne-a dat totul, ne-a dat iubirea sa. Dar argumentul cel mai puternic care iluminează totul este sfînta Înviere. Ea este supremul act de ratificare a iubirii divine. Învierea lui Iisus este, aşadar, fundamentul şi esenţa creştinismului, inima credinţei şi a Bisericii. Fără învierea Domnului, Biserica ar fi ca un trup fără inimă, adică fără viaţă. Împreună cu Preasfinţitul nostru Aurel şi cu toţi confraţii preoţi de la episcopie şi seminar, avînd în suflet această bucurie şi credinţă, adresez tuturor preoţilor, persoanelor consacrate, familiilor şi tuturor credincioşilor şi oamenilor de bunăvoinţă salutul nostru plin de speranţă şi dorinţele noastre creştineşti: Sărbători fericite! Cristos a înviat!
PETRU GHERGHEL, Episcop de Iaşi
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Foto | Aur internațional pentru Vrancea: uniristul Mihai Șurubaru a câștigat Premiul I la IELO 2026
De același autor
