Intrarea Domnului în Ierusalim - Floriile
Cu „Intrarea Domnului în Ierusalim” activitatea Fiului lui Dumnezeu intră în ultima etapă pămînteană. De fapt, toate evenimentele petrecute în cei 3 ani de activitate publică, de la Botezul primit în rîul Iordanului şi pînă la acel moment nu au făcut decît să pregătească Floriile, adică Intrarea în Ierusalim, primirea Sa fastuoasă şi emoţionanta Săptămînă a Patimilor. De la primirea triumfală din Duminica Floriilor, în care Iisus era aclamat ca un Rege şi Impărat, la Vinerea Patimilor, cînd aceeaşi mulţime L-a condamnat la moarte, preferîndu-l pe tîlharul Varava, este mai puţin de o săptămînă. Sărbătorirea anuală a acestor evenimente din viaţa lui Iisus Hristos, reiterarea momentelor semnifictive din viaţa Sa, au şi un rol pedagogic. Numai ascultînd textele Evagheliilor din aceste sărbători putem observa efemeritatea gloriei acestei lumi şi înţelege că totul este trecător. Nu există perioadă în calendarul bisericesc mai încărcată de mesaje ca ultima săptămînă din Postul Paştelui, începînd cu Duminica Floriilor. De aceea, marii duhovnici au recomandat din totdeauna credincioşilor care nu au timp în decursul anului să frecventeze serviciile religioase, să participe la slujbele Bisericii, de la Florii, la Duminica Învierii. Deşi în Post, Floriile sînt o sărbătoare a exuberanţei, cînd creştinii sărbătoresc pe cei botezaţi cu nume de flori şi nu sînt puţini. Tuturor celor care au primit la botez nume de flori, „Ziarul de Vrancea” le doreşte o zi o plină de soare şi să nu uite că originea laică a Floriilor se pierde departe în practicile religioase în cinstea zeităţilor precreştine. (Valentin MUSCĂ)