Arhidiaconul Ştefan, primul martir creştin
Dacă Ioan Botezătorul a fost personajul care a făcut legătura între Vechiul Testament şi Noul Testament, între tradiţiile profetice iudaice şi împlinirea acestora prin întruparea lui Iisus Hristos, ahidiaconul Ştefan este personajul care a deschis durerosul capitol al martirilor creştini, prefigurat de Ioan, dar inaugurat de Ştefan, care a fost şi primul martir creştin. Paradoxal, de uciderea cu pietre a arhidiaconului Ştefan se leagă numele celui mai mare propovăduitor al creştinismului - Apostolul Pavel, pe acea vreme un zelos apărător al tradiţiilor şi legilor iudaice, sub numele de Saul. Evenimentul s-a produs, aşa cum arată cartea „Faptele Apostolilor”, la ceva timp după Înălţarea lui Iisus la ceruri şi Pogorîrea Duhului Sfînt, adică exact în zorii primelor forme de organizare ale Bisericii creştine, cînd primii credincioşi începuseră să se numească pentru prima dată „creştini” - urmaşi ai lui Christos. Într-o atmosferă tensionată, în Iudeea ocupată de romani, în care amintirea lui Iisus Hristos era vie în memoria conducătorilor religioşi evrei, care-l condamnaseră la moarte pentru că le înlătura privilegiile şi strica obiceiurile, apostolii şi ucenicii erau prigoniţi şi urmăriţi de aceştia. Crescînd numărul creştinilor, Apostolii au ales şapte bărbaţi „plini de Duh Sfînt şi de înţelepciune”, peste care şi-au pus mîinele şi i-au rînduit să se ocupe de creştini. Printre aceştia se afla şi Ştefan. „Ştefan era plin de har şi de putere şi făcea minuni şi semne mari în popor. Unii... s-au ridicat şi au început o ceartă de cuvinte cu Ştefan, dar nu puteau să stea împotriva înţelepciunii şi Duhului cu care vorbea el... Au pus nişte martori mincinoşi care au zis «Omul acesta nu încetează să spună cuvinte de hulă împotriva acestui locaş şi împotriva legii»... Ei au început să răcnească, şi-au astupat urechile şi s-au năpustit toţi într-un gînd asupra lui. L-au tîrît afară din cetate şi aruncau cu pietre în el. Martorii şi-au pus hainele la picioarele unui tînăr numit Saul. Şi aruncau cu pietre în Ştefan, care se ruga şi zicea «Doamne Iisuse Hristoase, primeşte duhul meu!» Apoi a îngenunchiat şi a strigat cu glas tare: «Doamne, nu le ţine în seamă păcatul acesta!» şi spunînd aceasta a adormit” (Faptele Apostolilor, VI-VII). Aceasta este istorisirea uciderii primului creştin şi descrierea atmosferei în care aveau să trăiască creştinii de la uciderea lui Ştefan pînă la jumătatea secolului IV, cînd creştinismul a fost declarat religie acceptată în Imperiul Roman. În acelaşi timp, atitudinea demnă a lui Ştefan în faţa persecutorilor a fost modelul urmat de creştini pe timpul primelor patru secole ale creştinismului, cînd religia creştină era interzisă în Imperiul Roman. De atunci şi pînă astăzi, figura luminoasă a tînărului arhidiacon Ştefan este pictată la loc de frunte în bisericile creştine, în numele său au fost zidite biserici, creştinii îi poartă numele şi cu povestea vieţii sale începe de fapt istoria comunităţilor creştine. (Valentin MUSCA)
Peste 7.500 de vrînceni îşi serbează onomastica
Peste 7.500 de vrînceni îşi serbează onomastica în ultima zi a Crăciunului, de ziua Sfîntului Ştefan. Creştinii ortodocşi şi greco-catolici îl prăznuiesc, astăzi, pe Sfîntul Ştefan, considerat primul martir creştin. Astfel, de cea mai mare sărbătoare dintre Crăciun şi Anul Nou, toţi cei poartă numele de Ştefan, Fane, Fănel, Ştefănel, Ştefănuţ, Ştefania, Ştefana, Fănica sau Fana îşi vor sărbători alături de cei dragi onomastica. Este vorba de 5.957 de bărbaţi şi 1.587 de femei care poartă nume de sfînt. Numele este de origine grecească - Stephanos – şi înseamnă “coroană”, “ghirlandă”, “cunună”, cu care erau încununaţi învingătorii. „Ziarul de Vrancea” urează tuturor celor care poartă cu cinste numele arhidiaconului Ştefan, La Mulţi Ani şi să se bucure de frumuseţea sărbătorilor legate de Naşterea Domnului şi Anul Nou! (R. M.)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
