Amendă pentru trasul la palmă
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) a organizat ieri o dezbatere despre noutăţile aduse de lege. Proiectul de act normativ propune introducerea de sancţiuni pentru părinţii care îşi trimit copiii la cerşit, pentru cadrele didactice care aplică pedepse corporale elevilor, dar şi pentru autorităţile care nu-şi respectă atribuţiile stabilite prin lege. Directorul general de la Direcţia pentru Protecţia Copilui din MMFPS, Elena Tudor, a precizat că sancţiunile prevăzute de proiectul de lege constau în amenzi. "La cadrele didactice nu o să mergem noi să constatăm contravenţia, ci Ministerul Educaţiei. Sancţiunile aferente specialiştilor care lucrează în domeniu vor fi constatate de Inspecţia Socială. Sancţiunile privind neasumarea şi neimplicarea în finanţarea sistemului de protecţie socială propunem să fie constatate şi aplicate de către Ministerul de Finanţe", a explicat Elena Tudor. Cuantumurile amenzilor vor fi stabilite în funcţie de "greutatea" fiecărei atribuţii şi, potrivit reprezentantului MMFPS, ţin cont şi de contextul economic actual. Astfel, sancţiunile pentru părinţi vor fi cele mai mici, pînă în 1.000 de lei, la fel şi sancţiunile pentru serviciile publice de asistenţă socială. Ea a precizat că acestea sînt valorile maxime.
"La cadrele didactice, sancţiunea maximă poate fi pînă la 2.500 de lei. Este limita maximă şi nu ne dorim să ajungem la situaţia în care ei nu respectă obligaţia de a nu folosi pedepsele corporale şi tratamentele umilitoare în şcoli. Nu vrem să aplicăm sacţiunile, dar măsuri preventive trebuie să existe. Nimeni nu obligă nici un profesionist, fie că este asistent social, medic, cadru medical sau funcţionar public care lucrează într-o instituţie publică şi intră în contact cu copilul, să se poarte urît şi să nu se poarte aşa cum trebuie", a mai spus directorul Direcţiei pentru Protecţia Copilului. Concret, sancţionarea părinţilor poate fi propusă în cazul în care aceştia îi folosesc pe copii la cerşit, iar pentru cadrele didactice, în situaţia aplicării de tratamente umilitoare sau degradante.
Muncă în folosul comunităţii pentru părinţii care îşi instituţionalizează copiii
Părinţii care îşi abandonează copiii în grija statului ar putea fi obligaţi să facă muncă în folosul comunităţii, măsura, gîndită ca o formă de responsabilizare, fiind cuprinsă în acelaşi proiect de lege. Elena Tudor a declarat ieri că detaliile legate de această măsură vor fi cuprinse în acte normative subsecvente. Ea a precizat însă că nu sînt vizaţi părinţii care mai au şi alţi copii în îngrijire sau cei care au probleme de sănătate. "În nici un caz nu vor fi obligaţi la muncă în folosul comunităţii părinţii care mai au în grijă alţi copii, care au probleme de sănătate. Deci, această prevedere se aplică exclusiv părinţilor apţi de muncă şi care manifestă dezinteres pentru creşterea şi îngrijirea copilului. Şi, aşa cum ştim, este obligaţia oricărui părinte să aibă grijă de propriul copil şi este în primul rînd responsabilitatea lui. Or dacă nu vrea nici să muncească, nu vrea nici să se ocupe de copiii lui, nu cred că este obligaţia statului să se ocupe de copil fără să îl implice şi pe părinte", a spus Elena Tudor. Ea a adăugat că părinţii care vor refuza munca în folosul comunităţii vor fi amendaţi.
Garanţii la încredinţarea copilului după divorţ?
Părintele căruia instanţa i-a încredinţat copilul spre creştere şi educare este obligat să-l sprijine în ceea ce priveşte menţinerea relaţiilor personale ale acestuia cu celălalt părinte, precum şi cu rudele ori cu alte persoane alături de care s-a bucurat de viaţa de familie, arată acelaşi proiect de lege. Astfel, instanţa poate dispune includerea în cuprinsul hotărîrii judecătoreşti privind încredinţarea copilului a unor măsuri cu caracter asiguratoriu sau a unor garanţii. Prin aceste măsuri va fi asigurată atît punerea în executare a hotărîrii, cît şi înapoierea copilului la locul în care el locuieşte în mod obişnuit, la terminarea perioadei de vizită, ori "împiedicarea unei deplasări ilicite" a acestuia. Măsurile pentru asigurarea punerii în executare a hotărîrii pot include în special obligaţia pentru o persoană de a suporta cheltuielile de transport şi de cazare pentru copil şi, dacă se impune, pentru oricare altă persoană care îl însoţeşte, depunerea unei garanţii de către persoana la care copilul locuieşte în mod obişnuit, pentru a se asigura faptul că persoana care solicită relaţiile personale nu este împiedicată să aibă astfel de relaţii, o amendă impusă persoanei cu care copilul locuieşte de obicei, în cazul în care aceasta ar refuza să se conformeze hotărîrii privind relaţiile personale.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 3
Adaugă comentariu
dascalul, acum 4513 zile, 15 ore, 17 minute, 40 secunde
costel, acum 4516 zile, 19 ore, 17 minute, 59 secunde
Terente, acum 4517 zile, 4 ore, 54 minute, 27 secunde 
