Educație

Obiceiuri de Paste in Vrancea Arhaica

Silvia Vrînceanu Nichita
22 apr 2006 4361 vizualizări
Doua obiceiuri stravechi s-au mutat pe scena pentru a nu fi piedute definitiv

Desi s-au diluat in timp, locuitorii din Vrancea arhaica mai pastreaza variante locale ale unor stravechi obiceuri de primavara. In comuna Naruja se practica "Prinsul Suratelor" chiar daca in ultimii ani aproape numai pe scena. Potrivit directorului Caminului Cultural din Naruja, artistul popular Titel Chirila, in prima zi de Paste, fetele nemaritate se aduna acasa la una dintre cele mai "rasarite" si pregatesc o masa cu oua rosii, pasca si colacei. Dupa ce fac schimb de oua incondeiate, colacei si batiste brodate in casa, fetele se prind "surate pina la moarte" si isi promit sa nu se dusmaneasca si sa se impace bine. In vechime, intilnirea avea loc acasa la o batrina, iar la masa era chemat si un gospodar de vaza pentru a fi martor la juramintele suratelor. Potrivit etnografilor de la Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare, obiceiul mai poarta numele de "Suratia". Acum, se mai pastreaza doar masa domnisoarelor, gateala cu hainele noi si iesirea la petrecere, care peste tot inseamna discoteca. Interesant este ca in prima zi de Paste, la hora sau la bal, acolo unde mai exista, fetele au voie sa comande muzica la orchestra si sa invite flacaii la joc. "Aceasta fratie fenimina nu se mai pastreaza in forma sa autentica, insa Suratia se mai cunoaste in satele de pe vaile Putnei si Zabalei. Din pacate, valentele etnografice ale zonei montane s-au diluat. Au patruns blugii si televizoarele peste tot si au diluat obiceiurile", ne-a declarat Eugen Stoianof, directorul CJCVTCP. Pentru ca obiceiul sa nu fie "inghitit" de modernism, Titel Chirila, care este si seful Ansamblului Folcloric "Comoara Vrancei", l-a urcat pe scena si colinda cu el lumea. Tot in muntii Vrancei, la hora din sat, era prezent scrinciobul, insa ultima data a fost vazut acum 20 de ani, tot la Naruja.


Flacaii merg cu Valaritul


Tot in comunele situate la deal de Vidra, care este poarta Vrancei stravechi, se mai merge, in a doua zi de Paste, cu Valaritul. Dupa cum ne-a declarat Titiel Chirila, care a scris si o carte cu vechile obiceiuri vrincenesti, dupa Inviere, imediat ce primesc binecuvintarea preotului din sat, flacaii pun o naframa sau un steag intr-un bat si pleaca sa anunte Invierea Domnului dar si disponibilitatea de insuratoare pe la fetele nemaritate. Colindatul de primavara este insotit de strigaturi arhaice, dintre care una suna cam asa: "Au plecat valarii-n sat, la fete de maritat si la hora sa le joace, c-asa la valari le place". Ca sa-si arate vigoarea, sanatatea, deci forta fizica, flacaii salta fecioarele pina in grinda casei si primesc in schimb oua inrosite de fetele mari si cozonac. "Obiceiul, care era un bun prilej pentru a se lega prieteniile ce anuntau apoi nuntile din toamna, se pastreaza mai mult pe scena. Am incercat sa-l reinvii, dar tinerilor le-a fost rusine, iar muzicantii nu au mai mers cu noi prin sat. L-am urcat pe scena si am ajuns cu el pana in Franta", ne-a spus artistul popular Titel Chirila. Totusi, etnologii spun ca obiceiul nu s-a pierdut total, fiind practicat in unele comune montane ca un preambul al nuntii.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.