Ziua Albaniei şi a românilor din Iliria
Astăzi, 29 noiembrie, Republica Albania sărbătoreşte Ziua Naţională (Cucerirea Independenţei). Sufocaţi de americanizarea care a impus sărbătorile de peste an ca adevărate repere ale vieţii socio-culturale din România, uităm că la sud de Dunăre trăieşte o naţiune în componenţa căreia se găseşte o mare comunitate de români, rămasă pe acele locuri din epoca în care Dunărea nu era fluviul care desparte pe români de slavii de sud, ci o punte de legătură între românii care locuiau pe ambele maluri. Descendenţi ai ilirilor, de origine indoeuropeană, prezenţa acestei populaţii în actuala Albanie datează de aproape un mileniu înaintea erei creştine, ceea ce face din poporul albanez unul din cele mai vechi din Europa, din aceeaşi perioadă cu strămoşii noştri, dacii. Cuceriţi de Romani şi Bizantini, iar din 1478 de Otomani, albanezii au stat jumătate de mileniu sub ocupaţie turcească, ca în secolul trecut să aibă parte de cel mai crunt regim comunist din istorie. Figura emblematică a istoriei Albaniei este Gerge Skanderberg, cel care a condus lupta împotiva turcilor, înainte ca ţara să intre sub stăpînire otomană, iar luptătorii albanezi să fie transformaţi în mercenari. Abandonate de către regimul comunist de la Bucureşti, zecile de şcoli şi biserici româneşti construite de statul român în perioada interbelică au ajuns în paragină, iar un capitol important al istoriei românilor a fost şters din memorie. După schimbarea regimurilor comuniste, comunităţile româneşti din Albania au renăscut, dar sînt lăsate de izbelişte de Guvernul de la Bucureşti, deşi există zeci de mii de albanezi de origine română care vorbesc o limbă română arhaică şi plină de cuvinte pe care noi, în România, nu le mai avem nici în dicţionare. Dacă adăugăm că imnul Albaniei a fost compus de Ciprian Porumbescu, iar limba albaneză are cuvinte pe care le găsim şi în limba română vorbită, înţelegem altfel istoria românilor. Din nefericire, de comunităţile româneşti de peste hotare, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, aflat în subordinea Guvernului, se ocupă doar în anii electorali şi pentru excursii şi vizite amicale, nici vorbă despre o politică de susţinere constantă, aşa cum exista în perioada interbelică. Cît despre Institutul Român din Albania, creat de România în clădirea oferită de statul albanez istoricului Nicolae Iorga, în aceasta funcţionează astăzi un butic, iar diplomaţii români din Tirana n-au fost în stare să o recupereze printr-o decizie judecătorească. Ziua Albaniei, care se serbează pe 29 noiembrie, ar trebui să fie şi pentru români un memento în care să ne amintim de comunităţile româneşti de dincolo de graniţe, de limba şi istoria românilor din întreg spaţiul European. (Valentin MUSCĂ)