Educație

Parcul Bălcescu, amenajat pe un teren confiscat de comunişti

Sorin Tudose
23 oct 2011 2862 vizualizări
Puţini focşăneni cunosc faptul că parcul Bălcescu a fost cîndva proprietatea familiei de armeni Ferhat u arhivistul Florin Dîrdală a încercat să aducă la lumină istoria celui mai cunoscut parc din Focşani

După o incursiune în Focşaniul de altădată şi clădirile justiţiei vrîncene arhivistul Florin Dîrdală de la Arhivele Naţionale, filiala Vrancea, ne propune un nou subiect inedit: istoricul Parcului “Nicolae Bălcescu”. Cu toate că nu a mai fost întreţinut de autorităţi decît superficial şi de-a lungul anilor a căpătat o reputaţie nu foarte bună, parcul de la gară ascunde multe lucruri interesante. Studiind dosare de arhivă, pline de informaţii preţioase, Florin Dîrdală a descoperit printre altele proprietarul iniţial al terenului pe care se întinde astăzi parcul Bălcescu. La mijlocul secolului trecut, pe cînd Focşaniul era capitala regiunii Putna, întreg pămîntul a fost confiscat de la una din familiile cele mai bogate şi mai cunoscute în Focşaniul vechi, Ferhat. În actul de preluare se specifică, într-un elan tipic comunist, că se expropriază terenul de 20.000 metri pătraţi, întrucît “proprietarii lui manifestă dispreţ faţă de locuitorii oraşului, cultivînd acea suprafaţă situată în centrul urbei cu porumb sau legume”. Membrii familiei Ferhat  au fost stăpînii unei averi formidabile, adunată din generaţie în generaţie, încă din secolul al XVIII -lea. Proprietari şi negustori, ei au fost cei care în secolul al XIX-lea au vîndut case în Focşani lui Gheorghe Apostoleanu (fosta Secţie de Reumatologie, familiei Ţăranu (actualul sediu al Inspectoratului de Jandarmi), lui Grigore Pruncu (actualul restaurant Wasserman). Chiar şi clădirea Direcţiei Agricole a fost construită pe locul unei vechi proprietăţi a familiei Ferhat. Aceeaşi familie a avut averi în împrejurimile oraşului Panciu, unde deţinea suprafeţe considerabile de vii. Suprafeţe forestiere şi arabile de ordinul miilor de hectare le poseda însă în apropierea Focşaniului, la Dalhăuţi şi Cîrligele precum şi la Slobozia Ciorăşti. În 1869 fraţii Ferhat, Iacob şi Ştefan, şi-au împărţit întreaga avere moştenită, lui Ştefan Ferhat revenindu-i cele cîteva hectare unde după anul 1950 se va construi actualul parc Bălcescu. Merită amintit faptul că în 1951 Întreprinderea Regională de Construcţie Locală „Vasile Roaită” Focşani a întocmit memoriul justificativ prin intermediul căruia a detaliat faptul că în acest oraş, devenit centru politic şi administrativ al regiunii Putna, se preconizează o aglomeraţie accentuată de populaţie. În aceste condiţii spaţiul verde format dintr-o grădină publică mică era insuficient chiar şi pentru populaţia de mai înainte aşa că se impunea mărirea lui în raport cu suprafaţa oraşului şi numărul populaţiei.

Foioase aduse de la Buciumeni şi conifere de la Soveja

Sfatul popular orăşenesc Focşani a decis că terenul cel mai potrivit pentru amenajarea unui astfel de spaţiu verde era fosta grădină Ferhat din centrul oraşului. Accesul publicului urma să se facă prin trei intrări dintre care cea principală era situată în strada Republicii. Se stabilise ca arborii ce se vor planta să fie în proporţie de circa 80% foioase, iar pentru ozonarea aerului şi în scop ornamental să fie 20 % conifere. Arborii foioşi urmau a fi aduşi de la Buciumeni Tecuci, iar coniferii de la Soveja. Pentru o completare a umidităţii aerului şi pentru ornamentaţie se va construi un bazin central şi cinci amfore repartizate în cinci ronduri. Gardurile trebuiau să fie făcute din şipci, urmînd ca pe viitor să fie reconstruite din beton sau cărămidă. Pe măsura finalizării lucrărilor şi terminării plantaţiilor se vor construi şi băncile necesare pînă în limita a 134 de bucăţi. Valoarea proiectului a fost estimată la 109.000 lei. Cîţiva ani mai tîrziu, în 1961, odată cu ridicarea în mijlocul grădinii a bustului marelui istoric Nicolae Bălcescu, s-a oficializat şi denumirea acesteia.

Familia Ferhat a cedat şi teren pentru bulevard

Cu toate că autorităţile comuniste au criticat familia Ferhat, cît şi celelalte familii „neromaneşti”, în principal armeneşti şi evreieşti, comunitatea armeană în general şi familia Ferhat în speţă au adus importante contribuţii la dezvoltarea oraşului. Odată cu construcţia gării Focşani, s-a constatat că strada ce făcea legătura între gară şi cimitirul armenesc era strîmtă şi din acest motiv a fost început asupra ei un amplu proces de extindere, fiind prima arteră din oraş sistematizată printr-un lung şi anevoios şir de exproprieri, în timpul primarului Gheorghe Orleanu. Văzînd efortul Primăriei Focşani de a înfrumuseţa o parte a oraşului, care coincidea de altfel şi cu zona în care prosperase comunitatea armeană, familia Ferhat  a cedat de bună voie şi fără plată o suprafaţă considerabilă de teren în vederea alinierii şi lărgirii pînă la nivelul actualului traseu a respectivei străzi. Pentru tot ce a făcut pentru Focşani familia Ferhat şi pentru că astăzi avem un parc al cărui teren a aparţinut lui Ştefan Ferhat se cuvine să pomenim măcar în gînd numele lor. (Sorin TUDOSE)


Focşănencele au muncit „volunatar-forţat” la amenajarea parcului

Cum suprafaţa parcului a fost încă de la început foarte mare era nevoie de forţă de muncă care să îl amenajeze. În acest sens, autorităţile comuniste s-au gîndit că femeile ar fi numai bune pentru acest lucru. „Noi, focşănecele am amenajat acest parc chiar în 1960. Era o muncă voluntar-forţată pentru că dacă nu voiai să vii la muncă nu erai privită cu ochi buni şi puteai să tragi ponoasele ulterior. Aşa că vrînd nevrînd am plantat copaci, flori, am făcut amenajat spaţiile verzi”, ne-a spus artistul plastic Elena Stoiciu din Focşani. Faptele focşănencelor au fost relatate în paginile ziarului Milcovul, oficiosul local al PCR, la modul patriotard. Doar nu credeaţi că le-a întrebat cineva dacă fac acest lucru benevol sau forţate de împrejurări. De fapt acest lucru se păstrează şi acum cînd angajaţii instituţiilor publice se duc de teama repercursiunilor să strîngă gunoaie sau să planteze arbori. (S. T.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Andreea, acum 2125 zile, 5 ore, 47 minute, 15 secunde
Donatia terenului din parcul Balcescu a fost facuta de fam. Ibraileanu deoarece in acea vreme Maria Ferhat fusese deja casatorita cu Ariton Ibraileanu.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.