Care sînt absolvenţii cu cele mai mari şanse de angajare
Absolvenţii de arhitectură sau ştiinţe economice îşi găsesc mai repede un loc de muncă decît cei de la ştiinţele naturii şi silvicultură, a căror intrare pe piaţa muncii este mai lentă, arată un studiu realizat de Agenţia Romană de Asigurare a Calităţii în învăţămîntul Superior (ARACIS). Studiul a fost realizat în cadrul proiectului european DOCIS - Dezvoltarea unui sistem operaţional al Calificărilor din învăţămîntul superior din Romania şi vizează integrarea absolvenţilor recenţi de învăţămînt superior pe piaţa muncii. Conform studiului, există domenii în care absolvenţii îşi găsesc un loc de muncă, în medie, după o lună şi jumătate, cum ar fi cei de la arhitectură, şi în peste două luni cei de la ştiinţele economice. Absolvenţii de la ştiinţe sociale şi politice, ştiinte inginereşti, ştiinte umaniste, educaţie fizică şi sport au nevoie în medie de trei luni şi jumătate pînă îşi găsesc un loc de muncă, iar cei de la sănătate, patru luni. Tinerii care au absolvit domeniul arte îşi caută, în medie, aproximativ patru luni un loc de muncă, iar cei de la medicină veterinară şi drept, puţin peste patru luni. Absolvenţii de la ştiinţe exacte caută un loc de muncă peste cinci luni, cei de la ştiinte agricole şi silvice peste şase luni, iar cei de la ştiinţe ale naturii aproape şapte luni, potrivit studiului. Competenţele transversale de tipul cunoaşterea unei limbi străine şi abilităţile de lucru cu calculatorul au importanţă aproximativ egală cu modul de prezentare la interviu şi cu tipul de personalitate, conform datelor prezentate. Totuşi, competenţele transversale sînt mult mai importante decît cele specifice în găsirea primului job, cu excepţia domeniului medicină umană, spun autorii studiului. Atît pentru absolvenţi, cît şi pentru recrutori, competenţele specifice dobîndite în cadrul programelor de studii sînt importante, însă ocupă un loc secundar faţă de cele transversale. Inclusiv în timpul discuţiilor de grup cu recrutorii, aceştia par să plaseze competenţele transversale şi tipul de personalitate în plan superior faţă de abilităţile stricte dobîndite în cursul programelor de studii. Aproximativ 55% dintre absolvenţi consideră în mare sau în foarte mare măsură că au obţinut abilităţile necesare pentru îndeplinirea responsabilităţilor de la locul de muncă. De asemenea, jumătate dintre absolvenţi consideră că stagiile de practică desfăşurate în timpul facultăţii le-au fost utile în activitatea de după absolvire. Majoritatea absolvenţilor (86%) consideră că au învăţat meserie mai degrabă la locul de muncă şi nu la facultate. Absolvenţii din domeniul ştiinţelor economice sînt cei mai nemulţumiţi de calitatea pregătirii primite în timpul facultăţii. Totodată, absolvenţii din domeniile arte, arhitectură şi urbanism sau sănătate sînt mai mulţumiţi decît restul de modul în care facultatea urmată i-a pregătit pentru cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească la locul de muncă actual. Autorii studiului mai arată că absolvenţii consideră că mai mult de jumătate (55%) dintre cunoştinţele şi abilităţile de care au nevoie la locul de muncă au fost deprinse chiar la locul de muncă, aproximativ o treime (32%) în facultate, iar 14% în alte împrejurări.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
