Biserica de lemn cu baldachin din Cimpuri
Construita de mesteri anonimi acum mai bine de doua secole, pe Valea Susitei, in centrul satului Cimpuri, ca simbol al unitatii unei comunitati pentru care biserica era locul in care cerul se intilnea cu pamintul, biserica “Cuvioasa Paraschiva” este o sinteza a artei populare romanesti de la sfirsitul Evului Mediu. Lacas cu pridvor, asemenea locuintelor taranesti, din care mesterii locului s-au inspirit, biserica este o constructie unitara, care impresioneaza prin omogenitate si armonie. Ridicata la marimea comunitatii careia ii servea ca loc de rugaciune, lacasul este inconjurat de un cimitir care ne aminteste ca lumea de dincolo este de fapt linga noi, iar crucile de pe mormint sint acel „memento mori”, trait perpetuu de mocanii vrinceni. Daca in plan architectural, exteriorul seamana oarecum cu alte lacasuri de cult din Vrancea arhaica sau fostul Tinut al Adjudului, in altarul bisericii “Cuvioasa Paraschiva” din Cimpuri descoperim un superb baldachin din lemn care protejeaza Sfinta Masa.
Desi lacasul a fost construit de obstea satului si nu de familii cu singe albastru, existenta acestui baldachin de origine nobila da o nota distincta acestei constructii peste care timpul a trecut fara sa lase prea multe urme. De la preotul Cornel Ivan, care este custodele acestui monument istoric si paroh al parohiei “Cuvioasa Paraschiva”, am aflat ca serviciul religios care se oficiaza in biserica de lemn cu ocazia hramului este o adevarata sarbatoare a satului. Impresioneaza si picturile care impodobesc sfintul lacas, prin simfonia culorilor si finetea formelor, iar cind privim cum patrunde lumina prin fereastra sfintului Altar pe Sfinta Masa, protejata de acel baldachin cu forme celeste, intelegem de ce bisericile de lemn sint mai aproape de sufletul omului decit catedralele de caramida si piatra. “Datorita acestei armonii, biserica de lemn a fost inclusa in proiectul «Catedralele Vrancei». O imagine de ansamblu a sfintului lacas va fi editata pe o carte postala si va fi cuprinsa intr-un Album bilingv, astfel incit aceste comorile iesite din miinile mesterilor vrinceni de acum 2-3 secole sa fie cunoscute in tara si peste hotare”, ne-a spus Florin Micu, directorul Directiei pentru Cultura Vrancea. (Valentin MUSCA)