VIDEO!!!Despre literatura si alti demoni cu Mircea Cartarescu
Unul dintre cei mai cunoscuti si in voga scriitori contemporani de la noi, Mircea Cartarescu, a fost ieri invitatul de seama al focsanenilor, in cadrul conferintei "" dialog "Despre literatura si alti demoni", adusa la Focsani de OTP Bank si libraria Humanitas. Intilnirea a fost gazduita de Teatrul Municipal "Mr. Gh. Pastia" si a fost moderata de inspectorul scolar adjunct Maria Lupu. Punctual si modest, intr-un cuvint un om simplu, Mircea Cartarescu a aratat ieri ca toata lumea vuieste despre politica, criza economica, castraveti infectati cu E-coli, dar ca de fapt, criza rezida in ideea de literatura si cum, impovarati de viata, am uitat de ea. Focsanenii care au dat curs invitatiei au vazut un Mircea Cartarescu cald, natural si deloc protocolar. Dupa o introducere curtenitoare a unei Maria Lupu vizibil emotionata de prezenta scriitorului, Cartarescu, ridicat in picioare, a povestit focsanenilor despre literatura si alti demoni. Ne-a relatat plin de verva despre marii oratori cu care a intrat in contact, despre sistemul de scriere maret si uluitor al lui Dostoievski, despre Nabokov, Socrate, Kafka, Salinger, geniul lui Eminescu si despre cum se poate invata meseria scrisului. "Numerosi scriitori au vorbit despre posesia lor, despre luarea trupului lor in posesie de catre un demon exterior, care le folosea trupurile asa cum folosim noi un pix sau un stilou. Forta asta a fost numita in multe feluri. Cel mai simplu este cuvintul inspiratie, care inseamna de asemenea locuirea trupului unui artist de catre o putere mai mare decit a lui insusi. Kafka, poate cel mai mare scriitor al modernitatii, tocmai pentru ca el nu se definea pe sine ca un scriitor, vorbea el insusi despre demonii sai. El se considera locuit de un astfel de demon. Credea ca scrisul insusi este ceva demonic, monstruos, ingrozitor si vorbea despre lumea prodigioasa pe care o are in cap si care trebuie eliberata prin scris. Poate exista literatura nestapinita de demoni?", a povestit Cartarescu.
"Eminescu, un scriitor locuit de un geniu"
Meseria de scriitor a fost recunoscuta oficial in nomenclatorul de meserii incepind cu anii "â"¢90. A scrie literatura insa, e greu de perceput ca pe ceva concret. Insusi termenul de "meserie" ne duce cu gindul la o activitate exacta, rezultat al unor studii de specialitate. "Este literatura o meserie sau o arta?, ne-a intrebat Carturescu. "Este fara indoiala meserie, este fara indoiala arta, dar ca sa fie adevarata, ca sa ajunga la virful ei cel mai inalt, trebuie sa fie si altceva. Nivelul artistic a fost multa vreme considerat ultimul strat si culminarea artei. Vreau sa va spun un lucru, si aici trecem la demoni. Nu exista demoni nici in romanele realiste, simple, nu exista demoni cu adevarat nici in nivelul estetic. Ca sa ajungem la demoni cu adevarat, adica la geniu, la inspiratie, la orice ridica cu adevarat o opera de arta si o transforma intr-un ghid al vietii noastre, trebuie sa ajungem la un alt nivel de intelegere al literaturii. Si noi avem un astfel de scriitor locuit de un geniu, si anume, Eminescu. Si pentru ca acest lucru se plateste, si Eminescu a platit necrutator privilegiul urias de a fi locuit de un geniu, cu ani de intunecare. Fara indoiala, avea toate cele trei nivele. Ce mai poate urma dupa mestesug si arta? Credinta, religie, nu mai este nici profesie, nici arta, ci este viziune inaripata. In acest virf, omul simplu nu mai poate face fata. Chiar daca are o minte extraordinara, chiar daca simte toate durerile lumii, nu mai poate junge pina acolo", a precizat scriitorul. Carturescu si-a continuat povestile mai mult de o ora, in timp ce spectatorii ascultau tacuti, vrajiti de spusele literatului. Printre istorisiri, s-a strecurat si demonul tehnologiei. Intrebat de unul din profesorii prezenti despre demonul internetului, Mircea Cartarescu ne-a asigurat ca deasupra socurilor din lumea electronica, cartea va ramine carte. "Literatura e ca o Biserica. Ea e acolo, asteapta ca noi sa intram in ea", a concluzionat scriitorul. Discutiile au continuat cu intrebarile curiosilor focsaneni, iar la plecare, pasii acestora s-au dovedit tacuti, semn ca intilnirea de ieri a lasat urme adinci. (Gabriela DRAGHICI)