Educație

Cultura vrea sa (re)descopere legendele si imaginile satului neaos

Sorin Tudose
11 apr 2011 499 vizualizări
Numele comunei Vizantea-Livezi vine de la slavonul Byzantiea

Legendele comunelor vrincene, specificul si istoria lor vor fi culese de reprezentantii Directiei de Cultura Vrancea pentru un inedit studiu de antropolgie a satului vrincean. Cei de la Cultura si-au propus prin acest demers sa reconstituie imaginea de ieri a satului vrincean cu miturile si personalitatile lui, cu oamenii simpli, traditiile si viata de zi cu zi asa cum a fost ea de-a lungul secolelor. "Ne-am propus sa facem fisele antropologice cel putin pentru comunele si satele cu traditie culturala, dar putem sa il extindem la nivelul intregului judet. Ne vom baza pe date si referinte istorice, dar vom merge si in localitati pentru a culege date direct de la batrini, acestia putind sa ne redea imaginea satului de ieri", ne-a spus Florin Micu, directorul de la Cultura. Pina la ora actuala, reprezentantii institutiei au intocmit fisele la mai multe localitati, dar si acestea mai trebuie completate in ciuda faptului ca au peste 20 de pagini. Din fisa localitatii Vizantea-Livezi si care numara nu mai putin de 29 de pagini aflam ca numele localitatii vine de la Vizantiea, din slavonul Byzantiea, care inseamna "Bizantina", denumire data in amintirea cazutului Bizant de la 1453. Totodata, mai aflam si faptul ca denumirea veche a localitatii era"¦ Gauri. Vinul de Fraga ca la Mesteacanu, otetul de mere, visinata ca la Vizantea, tuica de la Vizantea sint bauturile specifice comunei Vizantea. Puiul pe jar ca la Livezile, laptele la ceaun ca la Mesteacanu, placinta poale in briu ca la Vizantea sint doar citeva din mincarurile traditionale ale Vizantei. "Vizantea prindea conturul unei statiuni balneare civilizate, motiv pentru care, incepind cu anul 1903, Consiliul Judetean aproape dubla suma acordata acesteia, ajungind la 3.000 de lei. Spitalul din Vizantea va functiona si in 1904 cu 30 de paturi imprumutate, in parte, de la Vidra si Focsani, conform celor scrise de Rosin. Numarul vizitatorilor va ajunge la 1.000, dupa cum subliniaza acelasi medic, fiind probabil una din cele mai bune perioade ale statiunii, atit timp cit aceasta a functionat. în anul urmator aparea o lucrare la Bucuresti, editata de Minerva, semnata de Aurel Scurtu, intitulata «Cauza statiunilor balneare si climaterice din Romania», unde se vorbea despre Vizantea, semn ca si in capitala tarii ajunsesera vestile despre cele petrecute la izvoarele miraculoase din Curbura Carpatilor. între alte statiuni prezentate, un capitol intreg este rezervat statiunii balneare Vizantea", se arata in fisa antropologica a localitatii. (Sorin TUDOSE)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.