Educație

Povesti de jumatate de secol la Scoala Mera

Gabriela Draghici
12 feb 2011 1491 vizualizări
Sotii Benoni si Georgeta Hristea au predat in anii "60 la Scoala Mera, despre care au amintiri extrem de interesante u Cind veneau la scoala, copiii treceau direct prin riul Milcov cind apa era mica, iar cind era mai mare, puneau o tulpina de brad de pe un mal pe celalalt si treceau ca pe punte , povestesc sotii Hristea despre cum se invata carte pe vremuri u cei doi sint parintii fostului ambasador al Romaniei la Kiev, Traian Hristea

Sotii Benoni si Georgeta Hristea sint pensionari si locuiesc in prezent in Odobesti. Fosti dascali, acestia au predat in urma cu 50 de ani la Scoala Mera. Dupa cinci ani de zile de profesorat la Mera cei doi dascali s-au transferat la Odobesti, unde au predat la Liceul Teoretic "Duiliu Zamfirescu", respectiv Gradinita nr. 1. Gratie profesorului Vasile Tarciniu de la Liceul Teoretic "Duiliu Zamfirescu" din Odobesti, Ziarul de Vrancea a intrat in posesia povestilor acestora extrem de interesante despre cum se facea carte pe vremuri, impreuna cu poze din perioada anilor "â„¢60. Fiul sotilor Hristea este fostul ambasador al Romaniei la Kiev, Traian Hristea, care in prezent lucreaza la Ministerul de Externe.

La 15 septembrie 1960, doi tineri, sot si sotie, s-au trezit transferati la inceput de an scolar din Beresti, Galati, in comuna Mera din Vrancea. "Comuna Mera era mare, cu rasunet istoric, care se intindea pe o distanta mare, de la piscul Anei, incepind cu satul Valea Rea si pina la satul Livada, aproape de Reghiu. Avea la vremea aceea sase unitati scolare, scoala de centru si cite una in fiecare satuc", isi amintesc sotii Hristea. Mersul pe jos a fost si este in continuare cea mai grea materie pe care le-a oferit-o scoala vreodata elevilor. Indiferent de vreme, zeci de copii faceau adevarate sacrificii pentru a invata carte. "Cind veneau la scoala, copiii treceau direct prin riul Milcov cind apa era mica, iar cind era mai mare, puneau o tulpina de brad lung de pe un mal pe celalalt si treceau cite unul, ca pe punte", povestesc sotii Hristea. Nici profesorii nu erau scutiti de sportul mersului pe jos, nu de putine ori raminind prizonierii iernilor grele care puneau stapinire pe judet. "Drumurile de la o scoala la alta se faceau la pas, mergind pe jos. La vremea aceea, nu era sosea asfaltata, nici pietruita, nu erau masini sau autobuze, nu era telefon decit la Primarie. Consiliile profesorale, sedintele de tot felul ne tineau pe rind la toate scolile dupa ora 17.00, terminam seara tirziu si nu puteam ajunge acasa decit pe jos, pe intuneric. Toate chemarile facute la Focsani, si nu erau putine, le faceam cu caruta prin apa Milcovului, sau cu trenul care circula pe linie ingusta si care cara lemne de la depozitul Livada, pina la gara Odobesti. Cind nu puteam merge cu trenul, plecam la drum fie ca era ger, zapada, ploaie. Va dati seama ce eforturi faceam sa fim prezenti la ora 8.00 in Focsani. De cele mai multe ori veneam pe jos pe aceeasi cale ferata ingusta pasind din traverse in traverse, venind apoi pe sub mal, pe la plopi, ocolind drumul", povestesc dascalii.


"Am ajuns la scoala la ora 12 noaptea, uzi pina la piele si inghetati"


"Odata, cu citeva zile inainte de sarbatorile de iarna am fost chemati la Focsani. La intoarcere a inceput o ninsoare si un viscol de nu ne vedeam unul pe altul si pe tot parcursul drumului de la Odobesti la Mera, am mers ca pasarile calatoare. Cind unul nu mai putea merge in fata celuilalt, era schimbat cu urmatorul. Asa am ajuns la scoala Mera din centru la ora 12 noaptea, uzi pina la piele, inghetati, flaminzi si insetati. Ne-am incalzit, am mincat ce s-a gasit si am dormit in banci pina dimineata, cind am plecat fiecare la scoala lui. Directorul coordonator ridica salariile la toate scolile, de la banca sau Inspectoratul Scolar si venea aproape mereu pe jos. Va dati seama ce emotii, ce ginduri ne faceam cind ne gasea iarna la ora 21 si nu ajungea la scoala?", isi amintesc cu nostalgie sotii Hristea. Conditiile grele pe care le indurau elevii pentru a invata carte nu s-au schimbat prea mult nici in ziua de astazi. Din ce isi amintesc sotii Hristea, multe din scoli nu aveau igienizarile facute, nu aveau asigurat combustibilul necesar pentru anotimpul friguros si in multe scoli predau numai profesori necalificati. Desi erau conditii anevoioase, se muncea extrem de mult. Tineri fiind, au rezistat cinci ani de zile si dupa aparitia primului copil au reusit sa se transfere la Scoala Medie din Odobesti, fiecare pe specialitatea sa.


Scoala Mera, "captiva" in anii "˜60


Desi au trecut mai bine de cinci decenii de atunci, timpul n-a fost prea darnic cu Scoala Mera. Cladirea, construita in 1950, nu a beneficiat de nici o lucrare de reabilitare pina in ziua de azi. Primarul comunei a depus memorii dupa memorii, insa fara nici un ecou. Ploaia i-a prins pina nu demult pe holuri pe elevi, facindu-si loc printre crapaturile lasate de trecerea timpului. La fiecare ploaie mai puternica, ingrijitoarea scolii se trezea cu noaptea-n cap si punea in pod, peste tot unde stia ca ploua, ligheane, galeti si cazane. 150 de suflete invatau carte sub acoperisul "cariat" al Scolii pina acum doua luni de zile, cind Guvernul le-a alocat 5.000 de lei. Potrivit directorului unitatii, David Toma, suma acopera partial materialele, insa nu si manopera. "Este nevoie de 12.000 lei pentru acoperis. Lucrarea insa, e aproape gata. Speram sa mai primim niste bani, inclusiv pentru reparatii capitale. Noi am facut proiectul pentru reabilitare, iar suma la care se ridica lucrarea este de aproximativ 1.300.000 lei. De la construire, din anii "â„¢50, nu s-a facut nici o reparatie capitala", a completat David Toma, director de 18 ani la Scoala Mera. (Gabriela DRAGHICI)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
, acum 737049 zile, 19 ore, 50 minute, 13 secunde
foarte frumoasa initiativa, mi-a placut mult sa-l citesc
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.