Educație

Spirit si Logos in poezia eminesciana

Valentin Muscă
9 ian 2006 503 vizualizări
Adrian Botez a lucrat la o interpretare teologico-filozofica a poeziei eminesciene.

In sfirsit o lucrare care poate rivaliza cu marile exegeze ale genului despre poezia lui Mihai Eminescu. "Spirit si Logos in poezia eminesciana. Pentru un nou tip de hermeneutica aplicata asupra textului eminescian" (Ed. Rafet, 2005) este probabil cea mai importanta lucrare scrisa de un roman despre universul teologico-filozofic al poeziei celui mai mare poet roman. Daca incercari de interpretare de acest gen au mai existat in cultura romana, de aceasta data, interpretarea profesorului adjudean Adrian Botez este una care sfideaza canoanele. Vazuta de "paznicii" dogmelor, interpretarile profesorului Adrian Botez pot deranja o oarecare gindire anchilozata. Expresii gen "Cristicul Eminescu", "Cina cea de Taina eminesciana" sau comparatiile metaforice intre Hristos si Eminescu pot declansa polemici sau ridica suspiciuni. Interpretarea originala a poeziei eminesciene nu va ramine fara reactii printre eminescologi si aceasta pentru ca autorul nu mai merge pe drumurile batatorite ale eminescologilor valahi. Bazata pe o viziune proprie asupra "lumii" poeziei eminesciene, hermeneutica profesorului Adrian Botez se mentine intr-un registru, in care teologia si mitologia sint cai prin care

autorul descifreaza sensurile ascunse ale miturilor eminesciene. Subliminarea poetului national poate fi vazuta ca o idolatrizare a gindirii eminesciene, revarsata in poezia sa. Poezii aparent lipsite de continut teologico-filosofic sint, dupa o analiza atenta profesorului Botez, adevarate comori ale gindirii eminesciene. Asa cum Vasile Lovinescu a reusit sa scoata la lumina universuri ascunse din spatele personajelor basmelor populare, Adrian Botez decripteaza poezia eminesciana, aducind la lumina nalogii si lumi nebanuite. Pentru Adrian Botez, "Eminescu este marele mister, in sensul sacru, al romanilor". Profesor la Grupul Scolar Agricol Adjud, Adrian Botez are 55 de ani si a publicat mai multe volume de versuri, basme si analize mito-poetice. Colaboreaza la revistele centrale si locale, iar lucrarea de fata este teza sa de doctorat, sustinuta in 1997 la Facultatea de Filologie a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.