Educație

Traditii milenare de Anul Nou din Vrancea arhaică

Valentin Muscă
31 dec 2005 3041 vizualizări
Obiceiurile de Anul Nou sînt cele mai importante valori culturale ale Vrancei. Multe sînt inca necunoscute de marele public si practicate, din ce în ce mai putin, numai de profesionisti. Invazia foclorului de import a alterat traditiile vrincenilor, transformîndu-le într-un kitsch etno.

Putini sint cei care stiu că traditiile de Anul Nou sint comoara cea mai importantă a Vrancei secolului al XXI-lea. La fel de importante precum bisericile monument istoric si ruinele fostelor mănăstiri, obiceiurile

Vrancei arhaice vor ajunge obiecte de muzeu. Studiate in marile universităti ale lumii, popularizate de marile canale de televiziune americane si franceze, dansul măstilor din Tara Vrancei reprezintă

legătura acestui neam cu lumea de dinaintea aparitiei crestinismului si un izvor de informatii pentru cercetători. Trei milenii de istorie se regăsesc in măiestria artistilor si a dansatorilor cu măsti din Muntii

Vrancei. Din nefericire, aceste traditii riscă să se dilueze prin invazia de folclor comercial si dezinteresul operatorilor culturali vrinceni. La cumpăna dintre ani "Ziarul de Vrancea" doreste să vă aducă aproape

aceste traditii.


Putine obiceiuri leagă prezentul de trecutul acestui popor, precum dansul măstilor din Ajunul Anului Nou. Studiate de specialisti din marile centre universitare, admirate de turisti de pe toate meridianele,

măstile vrincenilor sint cea mai importantă mostenire culturală a Vrancei. "în Vrancea arhaică avem două curente care nu se exclud, in cee ce priveste arta realizării măstilor. De o parte, curentul

modernist reprezentat de familia Lupasc, iar de cealaltă parte curentul traditionalist, al cărei reprezentanti sint membrii familiei Tertiu. Pavel Lupasc crează măsti intr-un stil modern, rupindu-se de traditie, cu un usor pensant spre latura comercială, vandabilă a produsului. Familia Tertiu rămine pe filonul traditional, perpetuind modelurile si culorile mostenite din strămosi. Si unii si altii predau arta lemnului la o clasă specială de la Scoala generală din Nereju, sustinuti de Scoala de Arte

si Meserii din Focsani. Nereju nu este singurul centru de creatie a măstilor populare vrincene, dar este cel mai cunoscut. Toate comunele Vrancei arhaice au traditiile specifice. Unele s-au pierdut, altele s-au mai alterat. Foarte interesante sint măstile cu pene de la Vintileasca. Pentru măiestria lor creatorii de măsti sint invitati la marile manifestări culturale nationale si internationale, de unde se intorc de

fiecare dată cu premii si diplome de excelentă", ne-a spus Dănut toianof, directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Vrancea.


Dansul Ursului, Capra, Baba, Mosul si Buhaiul


Rare sint satele vrincenilor unde nu intilnesti in seara de Ajun cetele de plugari cu mascati. Din aceste cete nu trebuie să lipsească Baba si Mosul, personajele centrale ale plugului, personificarea umanitătii la

cumpăna dintre ani. Influenta religiei asupra acestor ritualuri quasi- religioase se manifestă si prin prezenta omului rău, a diavolului care incearcă să agate pruncii cu un cirlig. Zugrăvit ca pe icoanele

medievale romanesti, in negru, cu coarne si coadă, diavolul aduce elementul picant. Modernismul a adus si Tiganul printre personajele Plugusorului. Dintre personajele ancestrale prezente in ritualul Plugusorului, Capra are o semnificatie aparte, iar dansul Caprei cu sfirsitul tragic semnifică moartea anului vechi si intrarea in anul cel nou. Nici dansul Ursului nu este o pură aparitie la momentul cind anul

vechi se duce si vine anul nou. Cit despre prezenta Buhaiului in alaiul de plugari, originea se pierde in epoca de dinaintea crestinismului si mugetul buhaiului aminteste despre o veche divinitate agrară

intruchipată de taur.


Semnificatiile Plugusorului si ale Anului Nou


Ca manifestare rituala, Plugusorul continua seria deschisa de colindele de Craciun si se situeaza la jumatatea perioadei sarbatorilor de iarna, reprezentind puntea de legatura intre "lumea veche" si

"lumea noua". Prima zi a noului an incepe cu Sinvăsii (Sfintul Vasile), "sarbatoarea petrecaretilor", care este prima zi a anului civil. La origine este un rit agrar al fertilitatii si avea loc la 1 martie. Dupa

modificarea calendarului roman, Anul Nou s-a sarbatorit la 1 ianuarie. Pentru a distruge cultul religiilor antice, spre anul 350 Biserica a fixat data Anului Nou la 25 decembrie. Pentru oamenii de acum 4000 de

ani, solstitiul de iarna reprezenta un moment de cotitura al vietii, de care se temeau si pe care incercau prin diferite ritualuri sa-l "imblinzesca". Aceste manifestari demarau in ajunul solstitiului cu actele legate de sacrificiul porcului, continuau cu dansul mastilor si atingeau apogeul in seara Anului Nou, cind mastilor li se adaugau abundenta mincarurilor si a bauturii, aducind pe participanti intr-o stare de transa. Era momentul cind, in credinta populara, mormintele se deschideau si spiritele mortilor reveneau printre cei vii. Acest pasaj se incheia cu Perinita. Noaptea, cind spiritele celor plecati revin printre cei vii, era momentul asteptat de vrajitori. Impotriva acestora, cetele de plugari foloseau instrumente de produs zgomot: buhaiul, biciul, clopotele, ciriitoarea. Era noaptea cind fetele mergeau la ursitori sa afle norocul si vrajitoarele aruncau blesteme. Ciclul ritualului agrar inceput de Plugusor se incheie cu Semanatul din ziua Anului Nou. La cumpăna dintre ani, "Ziarul de Vrancea" urează cititorilor săi un An Nou Fericit si "La Multi Ani 2006!".

Plugusorul, asa cum era acum un secol


Buna-vremia la feriasti,

La boieri, la dumneavoastră!

Di cin sara a-nsărat,

Bună-vremia nu v-an dat.

Iar acuma, pi-nsărat,

Cu plugusoru v-an kicat:

Plugusoru cu doisprăzăsi boi,

Plugusoru tragi boi,

Plugusoru tragi-n noi...


Ararim,

Ararim cit ararim,

Pini cit ni săturarim.

\'hipsărim plugusoru-ntr-un os di rimi,

Făcurim plugu fărimi...

Si-l luarim di ureki

Si-l dădurim la păreti

într-un cuib di castraveti;

Mai minat, măi, hăi!...


Făcuri mămăligili cit nusili

Si s-atinuri cu măsiusili,

Ca si nu gii furnisili...

Iar hotoaica di furnici:

Di hotoaici si iera,

Pi sub iarbi si vira

Si măligi tot fura...

Mai minat, măi, hăi!...


Iar dumniaii, jiupininiasi,

Dokiiana sia frumoasi,

Auza tuma din casi

Scirtiitu carilor,

Kiutu flăcăilor.

în cămari ci merzia,

Siti mari-s alejea

Siti mari ti can diasi:

Sus, tobili bătia;

Gios, negurli s-asternia.

Si-nci pinia plămădia,

Vo opt colasi invirtia,

pi lopati ii culca

Si-n cuptior ii arunca.

Si-mpărti trii colăsei

la copkii mititei.

Iar mindrului bărbat

îi deti-un sărutat...

Mai minat, măi, hăi!...


Da la anu si trăit,

Si vă găsim inflorit:

Ca merii, ca perii,

Ca vita di vii

îm postul Sin\'mării, aho!...


(Cules de folcloristul Ion Diaconu de la Gligori Săcălus din Păulesti-

Hăulisca)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.