Educație

Sfintul Gheorghe de la Cernica

Valentin Muscă
3 dec 2010 365 vizualizări
A fost unul din cei mari duhovnici din secolul al XVIII-lea si persoana care a dus spiritul paisianismului din Moldova in Tara Romaneasca

Sfintul Gheorghe de la Cernica a jucat in secolul al XVIII-lea rolul de liant intre cele trei tari romane, transmitind din Moldova in Tara Romaneasca, spiritual neoisihast, impus in viata monahala de Cuviosul Paisie Velicikovschi. Nascut in Salistea Sibiului, Gheorghe de la Cernica a trecut muntii in Tara Romaneasca pentru a se initia in tainele vietii monahale, Biserica ortodoxa romana din Transilvania fiind oficial desfiintata in 1700, prin Uniatia cu Biserica romano-catolica. Din dorinta de a se imbunatati duhovniceste, tinarul Gheorghe ajunge la Muntele Athos unde il cunoaste pe staretul Paisie, care-l primeste in monahism in 1752. Alaturi de staretul Paisie se intoarece pe pamint romanesc, poposind la Manastirele Varzaresti, Secu si Dragomirna, pentru a se stabili la Neamt in 1775. In obstea Manastirii Neamt aprofundeaza textele parintilor, indeosebi textele filocalice, participind efectiv la alcatuirea Filocaliei de la Dragomirna si a monumentalului volum filocalic inceput de Paisie si ucenicii sai la Neamt si tiparit mai tirziu in Rusia. Spirit aplecat spre rugaciune, Gheorghe decide sa se retraga in lumea tainica a Athosului. In trecere prin Bucuresti este convins de oameni ai Bisericii sa accepte preluarea Manastirii Cernica in 1881, ajunsa in a doua parte a secolului XVIII intr-o stare jalnica, si material si spiritual. Preluind conducerea Manastirii, noul staret impune regula Rugaciunii inimii in viata duhovniceasca, iar in plan material formeaza o adevarata echipa de traducatori, copisti si cunoscatori in ale tiparului. In acest fel are loc un adevarat transfer al traditiei impuse de Paisie la Neamt, neoisihasmul initiat de Vasile de la Poiana Marului si Paisie poposind pentru totdeauna in manastirile de pe malurile lacurilor bucurestene. In citiva ani, Manastirea Cernica a devenit laboratorul duhovnicesc al renasterii ortodoxiei in Tara Romaneasca, din 1794 fiind si staretul Manastirii Caldarusani pina in 1806, cind a trecut la ceruri. Tirziu, in 2005, Sfintul Sinod l-a trecut, in sfirsit, in rindul sfintilor. (Valentin MUSCA)







În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.