Educație

Stefan Neagu scrie despre evreii din Focsani

Valentin Muscă
21 iun 2010 1896 vizualizări
Prezenta evreimii in Focsani a fost motorul economic al localitatii , spune autorul

Istoria evreilor din Focsani revine in actualitate gratie muncii profesorului Stefan Neagu, care este coautor al unei lucrari despre diaspora evreiasca din Focsani si Rimnicu Sarat. "Din participarea evreilor autohtoni la dezvoltarea oraselor Rimnicu Sarat si Focsani" (Ed. Rafet, 2009), scrisa de profesorul Neagu si Constantin Marafet, este un volum in care istoria evreilor este analizata din punct de vedere al contributiei acestora la dezvoltarea celor doua localitati. De la 1706, cind avem informatia primului comert evreiesc la Focsani si pina in secolul XX, viata economica a celor doua tirguri de pe Milcov (devenite mai tirziu un singur oras) a fost marcata de spiritul intreprinzator al evreilor. Ca vor unii sa accepte sau nu, prezenta evreimii in Focsani a fost motorul economic al localitatii, iar plecarea acestora in Tara Sfinta dupa razboi a insemnat una din cele mai mari pierderi pentru acest oras. Negustori de coloniale, bauturi spirtoase, portelanuri, negot cu oale, rogojini, galanterie, fringhii, hamuri, pripoane, fierarie, mobile, vinuri, cherestea, sifoane si limonada, bacanie, cofetarie, vinuri, librarie, bazaruri, postavuri, incaltaminte, haine, mai tirziu automobile, farmacii si toate genurile de manufacturi imaginabile, cinematografe, crisme, toate acestea faceau din evrei negustorii de la care nu plecai niciodata cu mina goala. Reclame de genul "La cel mai ieftin", "La cumpana dreapta", "La calul de air" sau "La vrinceanul vesel" atrageau clientii valahi prin ingeniozitatea comerciantilor evrei. La aceste ghesefturi, care se gaseau la toate colturile pe strazile intortocheate ale orasului trebuie sa adaugam zecile de medici evrei care au slujit trei secole in Focsani. Nume ca Weimbach, Wainer, Kremnitzer, Seifert, Rozin, Colopovici sau Meirovici erau pe buzele focsanenilor asa cum sint numele doctorilor cei mai cunoscuti astazi in oras. Volumul celor doi autori nu este unul savant elaborat, ci scris pentru a ne aminti ca pe locurile unde se afla astazi uriciunile de blocuri comuniste, construite in anii "˜70-"˜80, se aflau odinioara zeci de pravalii evreiesti, in care bunicii si strabunicii nostri mergeau in zilele de sarbatoare, cum mergem noi, astazi, la Mall. (Valentin MUSCA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
, acum 739397 zile, 22 ore, 40 minute, 17 secunde
felicitari un ecou care va rezona cu nevoia intima de cunoastere
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.